decât noi toţi, sfătos la vorbă, cu un discenământ şi cu o înţelepciune deosebite, a spart gheaţa spunând: Camarazi, părerea mea este următoarea. întrucât camaradul Ciolacu este mai în etate şi familist, iar camaradul Gogu este mai tânăr, e de preferat ca Gogu să întindă mâna. Gogu Puiu nu a aşteptat mai mult, s-a sculat în picioare, a luat poziţia de drepti, a salutat cu T.L.C. şi a zis: Camarade Ciolacu, dacă ţi-am greşit cu ceva, te rog să mă ierţi. La fel şi eu, nu am stat mult pe gânduri, m-am ridicat în picioare, am luat poziţia de drepţi, am salutat cu T.L.C. şi am zis: Camarade Gogu, dacă ţi-am greşit cu ceva, te rog să mă ierţi. Am dat mâna cu el şi, după obiceiul lui, Gogu Puiu a zis: Uite, aşa ne-am făcut o apă şi un pământ. Deci acesta a fost motivul care i-a făcut pe ei să mă caute şi, cum se vede, m-au găsit şi neam unit. La această şedinţă s-a încins o discuţie înflăcărată, toţi erau dornici de luptă. Care mai de care spunea veşti, că pădurile Carpaţilor sunt pline de oameni fugiţi de securitate şi care se opun comuniştilor, simţind probabil că se apropie un conflict internaţional. Toată lumea vorbeşte de un război între americani şi soviete, de aceea se fac arestări în toată ţara. Fiecare dintre camarazi se vedea cu arma în mână, să lupte în gherile împotriva ruşilor şi a codoşilor de la noi. Şi cu aceste gânduri nostalgice, că vom lupta în gherile, ne potoleam inimile cu entuziasmul ce se creea între noi şi ne însufleţea gândul că vom fi de folos la salvarea ţării noastre. 96
E Spovedania si împãrtãsirea haiducilor ram în 15 aprilie 1949, o vineri, chiar cu două zile înainte de Săptămâna Mare a Paştilor. Am stabilit împreună cu Nicolae Fudulea şi Gogu Puiu că mâine seară vom fi în satul Lunca, unde vom ţine o şedinţă. Toţi au fost de acord, am dat mâna cu toţi camarazii, ne-am salutat şi eu am plecat spre Lunca. Din Ceamurlia până la Lunca sunt cam patru sau cinci kilometri, de aceea mă deplasam repede de la un loc la altul. M-am dus la gazda mea, Costea Brândea, şi m-am culcat. Camarazii mei nu ştiu ce s-or fi gândit, că dinspre ziuă, cu noaptea în cap, au sosit în satul Lunca. Au bătut la uşa gazdei mele, Costea Brândea, care i-a întrebat cine sunt şi ce vor aşa de dimineaţă. Ei au răspuns că sunt camarazii lui Ciolacu. Eu, care eram în picioare, când am auzit bătăi la uşă, recunoscându-i, i-am spus lui Costea să deschidă uşa. Au intrat şi au dat mâna cu gazda şi cu mine. Erau toţi patru: Nicolae Fudulea, Gogu Puiu, Iancu Ghiuvia şi Hristu Pariza. Nicolae Fudulea a întrebat pe Brândea dacă ştie câţi legionari sunt în sat. El le-a spus că este un inginer, Gicu Andrei, şi un croitor, Tomiţă Unguru. Dar preotul satului, întreabă Nicolae, ce fel de om este Gazda îi spune că el este un preot bun, face o slujbă frumoasă şi ţine predici bune, dar dacă este legionar sau nu, asta nu ştie. L-a trimis pe Costea să-l cheme pe preotul Stere Popovici să vină la el. Când a intrat preotul în casă şi ne-a văzut pe toţi cu arme automate, a avut o strângere de inimă, pentru că nu ştia cine suntem şi despre ce este vorba. După ce a dat mâna cu noi toţi, ne-am recomandat fiecare. Nicolae Fudulea era cu iniţiativa, iar Gogu era cu cuvântul, că el vorbea frumos şi curgător, astfel a zis: Preacucernice părinte, de nimeni nu aveţi a vă teme. După cum ştiţi în trecut, cruciadele plecau spre Ierusalim cu preoţi, cu împărat şi oştiri. Mergeau pentru eliberarea mormântului Domnului nostru Isus Hristos de sub stăpânirea păgânilor, măcar că păgânii mai credeau în Dumnezeu. în schimb ateii aceştia care cred în Stalin, satana lor, în puterile întune-ricului, şi care sunt întruchipaţi în comunism, sunt mult mai feroce decât orice fiară sălbatică de pe pământ. Căpitanul a spus: Dacă vine fiara roşie, comunismul de la Răsărit, până nu ne vor sataniza, nu vor pleca de la noi din ţară. De aceea şi noi, la fel ca în cruciadele din trecut, am hotărât să punem mâna pe arme şi să scoatem fiara roşie din ţara noastră, înainte de a ne sataniza. Gogu Puiu l-a întrebat pe părintele dacă noi haiducii putem să ne spovedim şi să ne împărtăşim, pentru că unii dintre ei mâncaseră carne cu o zi înainte. Părintele a spus că el poate să ne împărtăşească, dar trebuie să ţinem post cel puţin 24 de ore, pentru ca să se elimine totul din stomac. A doua zi a venit părintele cu sfânta împărtăşanie şi, după ce ne-a spovedit şi ne-a dat canon, ne-a împărtăşit. Nicolae Fudulea şi Gogu Puiu au trimis pe gazda Costea Brândea să-l cheme pe inginerul Gicu Andrei. Când a sosit, toţi cei prezenţi am făcut cunoştinţă cu el. I s-a spus că, înainte de a fi haiduci, noi suntem legionari, şi Gogu Puiu s-a întreţinut cu el pe chestiuni legionare. Totodată i s-a mai spus că noi avem lipsă de arme. Gicu Andrei luase parte la război şi era ofiţer de rezervă în armată, iar când s-a eliberat a venit acasă cu arme. Mai târziu ne-a adus un automat cu 32 de focuri, un pistol numărul nouă, scurt, şase încărcătoare şi o lădiţă cu 250 de cartuşe. Toate au fost puse într-un lighean cu petrol, că erau ruginite de atâta stat îngropate în pământ. Gogu le-a curăţit pe toate şi le-a şters. Apoi a voit să facă probă, să vadă cum funcţionează automatul. A pus încărcătorul cu cartuşe pe ţeavă şi, cum percutorul are acul cam pronunţat, din greşeală l-a atins cam tare şi deodată arma a luat foc şi s-au produs trei detunături. Gloanţele au intrat în perete şi camera s-a umplut de miros. Soru-mea, Chiraţa, repede a sărit şi a ieşit afară în curte, ca să vadă dacă nu trece cineva pe stradă. Putea să fie vreun comunist, care ar fi dat fuga la primărie să spună că la Costea Brândea se trage cu arma şi îndată ar fi venit securitatea şi armata câtă frunză şi iarbă şi ne-ar fi împuşcat pe toţi. Am avut noroc că nu a trecut nimeni pe stradă şi am scăpat teferi. 97
- Page 1 and 2:
NICOLAE CIOLACU HAIDUCII DOBROGEI
- Page 3 and 4:
Studenþii de la Bucureºti se-ntor
- Page 5 and 6:
Arestarea lui Nicolae Fudulea Nicol
- Page 7 and 8:
împărţise atunci într-o masă r
- Page 9 and 10:
Numele haiducilor dobrogeni împuş
- Page 11 and 12:
E Introducere u m-am născut în co
- Page 13 and 14:
cum să meargă sau să calce pe el
- Page 15 and 16:
N Colonistii din Dobrogea ici noi,
- Page 17 and 18:
în centrul comunei, cu lopeţi, cu
- Page 19 and 20:
aducem încă o sută de copii de m
- Page 21 and 22:
Î Trãdãtorul Mihai Stelescu n co
- Page 23 and 24:
au prădat, dar nu au plecat. Hoard
- Page 25 and 26:
sapă de lemn; la un moment dat egi
- Page 27 and 28:
Căpitanul, care stătea în mijloc
- Page 29 and 30:
E Ziarul „Libertatea” ram abona
- Page 31 and 32:
Î Propaganda electoralã din 1937
- Page 33 and 34:
căruţele. N-am străbătut 30 de
- Page 35 and 36:
După discuţiile avocaţilor cu pr
- Page 37 and 38:
După ce am terminat de ars cărţi
- Page 39 and 40:
carnet de comerciant ambulant, cump
- Page 41 and 42:
la Huşi, când ne-am aşezat pe b
- Page 43 and 44:
L Comisari, trãdãtori si asasini
- Page 45 and 46: de vagon, am luat poziţie de drep
- Page 47 and 48: şi descoperit că ar fi trădător
- Page 49 and 50: Am făcut şi eu o greşeală, tân
- Page 51 and 52: închisoare. Pentru prima dată am
- Page 53 and 54: în 1943, mai spre toamnă, am fost
- Page 55 and 56: Ne-au luat în primire, ne-au înco
- Page 57 and 58: Comuna Sinoe era o comună mare, cu
- Page 59 and 60: Antonescu şI, pe lângă că este
- Page 61 and 62: prin pivniţe, şi tot ce găseau c
- Page 63 and 64: spunea nervos oamenilor, probabil p
- Page 65 and 66: Am stat vre-o patruzeci de zile în
- Page 67 and 68: D Drumul haiduciei e acuma era pe
- Page 69 and 70: ei au reuşit să fugă şi acum su
- Page 71 and 72: Agra, duşman de moarte al aromâni
- Page 73 and 74: au purtat cu lanţuri la picioare,
- Page 75 and 76: D Organizarea comunei Sinoe upă te
- Page 77 and 78: oamenilor ameninţându-le familiil
- Page 79 and 80: D Comuna Panduru upă câteva seri
- Page 81 and 82: întâlnit cu alţi camarazi din or
- Page 83 and 84: în prigoana lui Duca, ţineam leg
- Page 85 and 86: comunismul sovietic e mai bun decâ
- Page 87 and 88: Am stat la vărul Ploscaru o săpt
- Page 89 and 90: mâncare puţină, căldură puţin
- Page 91 and 92: grupe, şapte pădurari în partea
- Page 93 and 94: sufletul. După luni de zile, prin
- Page 95: discutat o serie de probleme, ultim
- Page 99 and 100: Mai erau vreo doi kilometri până
- Page 101 and 102: Dobrogei, a venit în comuna Sinoe
- Page 103 and 104: Dimineaţa, nişte băieţandri, c
- Page 105 and 106: Apoi am luat cuvântul: Toţi vrem
- Page 107 and 108: încât le-a ajuns oamenilor cuţit
- Page 109 and 110: A Împuscarea gazdelor proape în t
- Page 111 and 112: cotele de cereale şi de carne, rec
- Page 113 and 114: P Boala vine repede si când nu vre
- Page 115 and 116: C Gogu Puiu în Cobadin u toate că
- Page 117 and 118: spitalul securităţii. Li s-a pus
- Page 119 and 120: Iancu Cuşu era văr primar cu tat
- Page 121 and 122: L Fratii Gima a începutul lui augu
- Page 123 and 124: au înconjurat comuna, au blocat to
- Page 125 and 126: A Comuna Dulgheru ici vreau să scr
- Page 127 and 128: D Costea Brandia upă ce m-am mutat
- Page 129 and 130: târziu, am aflat că fraţii Fudul
- Page 131 and 132: mâna pe grenadă şi a aruncat-o a
- Page 133 and 134: cameră unde e rastelul de arme şi
- Page 135 and 136: ştiu cum să-ţi mulţumesc. Ţi-a
- Page 137 and 138: Gazda s-a retras şi a dispărut. N
- Page 139 and 140: După câţiva ani, familia Zuba a
- Page 141 and 142: crăpa pământul şi prin crăpăt
- Page 143 and 144: sosit o coloană de soldaţi M.A.I.
- Page 145 and 146: ca un butoi, care vorbea numai ruse
- Page 147 and 148:
spus: Tovarăşe maior, eu nu am av
- Page 149 and 150:
celălalt birou. Am rămas spânzur
- Page 151 and 152:
în pământ. Dimineaţa m-am trezi
- Page 153 and 154:
Î Procesul si condamnarea ntr-o di
- Page 155 and 156:
Română, instanţa să-şi facă d
- Page 157 and 158:
Bestiilor roşii nu le păsa că î
- Page 159 and 160:
umbla prin mirişti să strângă p
- Page 161 and 162:
Colectia „Omul Nou” Până în