www.cimec.rocunoscută cultura Sava (H. Todorova, 1962), care prezintă multeasemănări cu cele anterioare <strong>şi</strong>, de aceea, considerăm că estevorba tot de o variantă regională (pontică) a complexului Boian-Karanovo V. Ceramica acestei variante a cunoscut o evoluţiefirească, apropiată de cea a culturii Poljanica, fiind decorată cuincizii, excizii, încrustare cu alb <strong>şi</strong> roşu, pictură cu grafit etc.Plastica, vasele de cult <strong>şi</strong> ritul funerar sunt asemănătoare cu celeale culturii prezentate anterior(Lichardus et alii, 1985; Bojadjiev,Dimov, Todorova, 1993).Pe baza unificării acestor fonduri s-au născut, în e<strong>neolitic</strong>ulclasic (mileniul al IV-lea bc), în acelea<strong>şi</strong> spaţii <strong>şi</strong> în cele vecine(Serbia, România, Grecia), două mari complexe culturale: în vestSălcuţa-Krivodol-Bubanj <strong>şi</strong> în est Gumelniţa-Kodžadermen-Karanovo VI, reprezentând manifestări plenare ale epocii.Cultura Krivodol s-a format <strong>şi</strong> a evoluat în valea Strumei <strong>şi</strong>vestul Bulgariei, prin variantele sale ajungând până în nordulGreciei, Oltenia, România (Sălcuţa) <strong>şi</strong> Serbia (Bubanj-Hum), celemai cunoscute situri bulgăreşti fiind, pe lângă staţiunea eponimă,Galatin, Zamiec, Teliš, Pernik, Djakovo. Trăsăturile vieţii materialesunt, în mare parte, asemănătoare cu cele ale întregului complex.Ca elemente de individualizare, pot fi citate: existenţa unor aşezărisituate în poziţii dominante, cu locuinţe de suprafaţă, construite dinlemn <strong>şi</strong> argilă, pe o temelie de piatră, etajate câteodată, <strong>şi</strong> cusanctuare casnice (Teliš), prezenţa multor obiecte confecţionatedin aramă, unele de mari dimensiuni (topoare Pločnik, tesle,cârlige, podoabe), o bogată <strong>şi</strong> diversă plastică antropomorfă <strong>şi</strong>zoomorfă, împreună cu vase cultice de acela<strong>şi</strong> fel, existenţasigiliilor (pintadere) <strong>şi</strong> a vaselor cu o simbolistică complexă ce parea indica o protoscriere.Ceramica acestei culturi se caracterizează printr-o puternicătradiţie vinčiană, fiind cunoscute mai multe specii <strong>şi</strong> categorii, careau cunoscut o normală evoluţie, de-a lungul celor patru faze dedezvoltare. Astfel, s-a confecţionat o ceramică fină, adesea cuforme carenate, cu suprafaţa cenu<strong>şi</strong>e, brună, neagră sau bej,decorată cu caneluri, incizii <strong>şi</strong> încrustare cu culoare ro<strong>şi</strong>e, picturăcu grafit. În fazele evoluate apare <strong>şi</strong> pictura cu un strat gros deculoare galbenă sau alb-ro<strong>şi</strong>atică. Ca motive ornamentale, secunosc spiralele, meandrele, romburile, triunghiurile, combinate cucaneluri verticale (fig. 61).97
www.cimec.roCătre sfâr<strong>şi</strong>tul culturii, ca urmare a restructurărilor etnoculturalecare s-au petrecut, la finalul e<strong>neolitic</strong>ului clasic (a douajumătatea mileniului al IV-lea bc/al V-lea BC), în valea Dunăriimijlocii <strong>şi</strong> de Jos <strong>şi</strong> în spaţiul carpato-balcanic, s-a format vastulcomplex cultural Sălcuţa IV-Băile Herculane-Cheile Turzii-Hunyadihálom, care anunţă încheierea perioadei e<strong>neolitic</strong>e <strong>şi</strong>geneza complexelor culturale specifice epocii timpurii a bronzului.În acest context, cultura Krivodol a evoluat către cultura Galatin,încadrată în aşa-numitul “orizont al torţilor pastilate”(Scheibenhenckel) (Bojadjiev, Dimov, Todorova, 1993).Cultura Kodžadermen-Karanovo VI (definită de R. Popov,1901, V. Mikov, 1937), dezvoltată în estul Bulgariei <strong>şi</strong> câmpiatracă, are ca situri mai importante, pe lângă cele eponime:Ruse, Kubrat, Radingrad, Hisarlika, Poljanica, Ovčarovo,Azmak, Varna I, Devnja, Durankulak etc a cunoscut, împreună cucelelalte variante (Gumelniţa/România, Varna/litoralul pontic <strong>şi</strong>aspectul grecesc), o deosebită înflorire, acest fapt datorându-se <strong>şi</strong>poziţiei ocupate de aceste comunităţi, spaţiul lor geograficconstituind o veritabilă placă turnantă între e<strong>neolitic</strong>ul finalanatolian, <strong>neolitic</strong>ul târziu cretan <strong>şi</strong> cicladic <strong>şi</strong> civilizaţiilecontemporane din Balcani, valea Dunării, zona carpatică <strong>şi</strong> ceanord-vest pontică, numeroase elemente superioare de culturămaterială (piesele de aur, cupru, silexul balcanic, scoicileSpondylus) <strong>şi</strong> spirituală (idolii cicladici en violon), din MediteranaOrientală, fiind vehiculate de-a lungul unor vechi traseecomerciale, terestre, marine <strong>şi</strong> fluviale.Născută din evoluţia puternicului fond Boian-Marica-Poljanica-Karanovo V, cu influenţe receptate din partea e<strong>neolitic</strong>uluianatolian <strong>şi</strong> oriental, cultura Kodžadermen-Karanovo VI, cuvariantele sale prezintă o serie de elementede continuitate, întrecare modul de întemeiere a unui habitat sistematizat <strong>şi</strong> ierarhizat,aşezările, dispuse de-a lungul văilor apelor, fiind fortificate cuşanţuri, valuri <strong>şi</strong> palisade. Locuinţele de suprafaţă sunt aliniate dealungul unor stradele <strong>şi</strong> prezintă cuptoare <strong>şi</strong> alte amenajărigospodăreşti, dovedind o deosebită grijă pentru asigurarea sanităţiilocuirii.. În centrul aşezărilor se găsea o casă mare, în care sepăstrau rezervele de grâne, <strong>şi</strong> construcţiile-sanctuar.Industria litică era diversificată, fiind confecţionată din silex debună calitate (balcanic), iar metalurgia aramei a cunoscut o98
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143: www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149: www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro