Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.roloc, în vestul ţării, la începutul eneoliticului final, când s-a constituitmarea sinteză Galatin-Sălcuţa IV-Băile Herculane-Cheile Turzii-Hunyadihalom, din care va lua naştere cultura Coţofeni(Lazarovici, 1993; Luca, 1999).Complexul cultural Cucuteni-Ariuşd-Tripolie este cea maireprezentativă manifestare a neo-eneoliticului românesc, ocupândun spaţiu vast, de peste 350000 kmp, din sud-estul Transilvanieipână la Nipru. Născută prin evoluţia culturii Precucuteni, de o parteşi de alta a Carpaţilor Orientali, cu importante contribuţii Gumelniţaşi Petreşti, care au dus la transpunerea motivelor spiralomeandriceîn tehnica picturii policrome, aplicată, în majoritateacazurilor, înainte de arderea vaselor.Organizarea habitatului uman a avut o deosebită importanţă,cunoscându-se atât aşezări deschise şi fortificate natural şiantropic, de tip „cetăţuie”, şi o serie de aşezări-gigant (“protourbane”),cu suprafaţa de sute de hectare şi mai multe mii delocuinţe: Taljanki, Dobrovody, Majdaneţk, în zona Bugului Sudic;Petreni, în Rep. Moldova. În cadrul aşezărilor, casele erauconstruite, de regulă, pe platforme masive de lut, cu substructurăde bârne despicate, cu mai şi multe încăperi şi chiar etaj, şi eraudispuse după un anume plan (în cerc, şiruri paralele sau pe grupe),adesea în centru aflându-se o construcţie mai impunătoare, careputea servi drept loc de adunare a comunităţii şi ca sanctuarpentru ceremonii magico-religioase, toate aceste elemente vorbinddespre o societate ierarhizată.Ceramica culturii Cucuteni a avut o calitate deosebită. Îndomeniul ceramicii sunt cunoscute cele trei categorii: fină (aproapeîntotdeauna pictată sau decorată cu motive adâncite), uzuală (maiales nepictată) şi aşa-numita specie ”Cucuteni C”, de originestrăină, răsăriteană (Srednyi Stog II), având scoică pisată înamestecul pastei şi decor imprimat (cu pieptene sau cu şnurul).Ceramica pictată cu roşu, negru şi alb, redând motive spiralice,meandrice şi geometrice, face faima acestui complex cultural, cuevoluţie milenară (fig. 105).În domeniul spiritual, se remarcă bogata plasticăantropomorfă şi zoomorfă, reprezentată atât prin statuete cât şiprin vase schematizate (“Hora de la Frumuşica”), remarcabile fiindcomplexele de cult şi altarele (Truşeşti, Poduri, Dumeşti, Ghelăieşti,Buznea ş. a.). Ritul funerar este puţin cunoscut, unele148