www.cimec.roaramei– Çayönü (Turcia), aurului <strong>şi</strong> argintului cu o influenţăhotărâtoare pentru devenirea ulterioară a societăţii. Acestea potapărea în iviri naturale la zi, în stare nativă, natural purificată, subformă de pepite, fiind numai lucrate, la început ca oricare altă rocă,cu aspect <strong>şi</strong> proprietăţi curioase, prin procedee simple cum estebaterea la rece. Metalurgia, ca sumă de tehnici <strong>şi</strong> tehnologii deprelucrare a metalelor, în special la cald, a reprezentat, dupăinvenţia ceramicii, un alt important meşteşug, una dintre cele maiînsemnate pirotehnologii, cu reflexe însemnate pe plan material <strong>şi</strong>spiritual.În acest context, dacă în Neolitic se poate vorbi de opaleometalurgie, când s-au folosit tehnici simple de prelucrare ametalului, în special a cuprului (baterea la rece), în E<strong>neolitic</strong>asistăm la dezvoltarea unei metalurgii propriu-zise (reducere dinminereu, topire, turnare în tipare monovalve, bivalve, metoda ceriipierdute etc..), în anumite centre, unde acest metal se găsea la zi,definindu-se, în anumite regiuni, chiar o epocă a aramei(Kupferzeit), în perioadele următoare, ale bronzului <strong>şi</strong> fierului, noilematerii prime căpătând un rol deosebit în plan economic.Aceste artefacte nu sunt foarte numeroase dar sunt foarteimportante, arătând progresele înregistrate în domeniul metalurgieiaramei <strong>şi</strong> al schimburilor intercomunitare. Tipologic se pot distinge:acele, străpungătoarele (sulele), cârligele de undiţă, cuţitele,pumnalele, topoarele, topoare-ciocan (Hammeräxte), topoare cubraţele în cruce, topoare două tăişuri paralele, topoare-daltă (fig. 4)etc.. De asemenea, mai pot fi menţionate <strong>şi</strong> alte tipuri de unelte <strong>şi</strong>arme de aramă: seceri, unele interpretate ca sceptre, lame dehalebarde, <strong>şi</strong> podoabe: discuri, brăţări din sârmă <strong>şi</strong> tablă, simplesau plurispiralate, inele, cercei, piese de cult etc..O serie de descoperiri de piese de aramă au fost asociate întezaure-depozite de amploare, cum ar fi cele de la Varna <strong>şi</strong> Devnja(Bulgaria), Cărbuna (R. Moldova), Tibava (Ungaria), NaharMishnar (Israel) etc.. <strong>şi</strong> ne arată care ar fi fost cantitatea deproduse aflate la un moment dat în circulaţie. Acestea sunt doarsupravieţuiri ale unei înfloritoare producţii <strong>şi</strong> circulaţii metalurgicede altădată. Printre cele mai de seamă centre metalurgicee<strong>neolitic</strong>e pot fi amintite cele de la Timna (Wadi Arabah, Israel),Rudna Glava (Serbia), Aibunar (Bulgaria), curbura carpatică denord-vest, Caucazul, nordul Iranului, care se adaugă la cele deja13
www.cimec.rocunoscute din perioada anterioară (estul Anatoliei).Odată cu Neoliticul se observă o preocupare deosebită a unorcomunităţi umane pentru organizarea superioară a habitatului <strong>şi</strong>spaţiului (întemeierea aşezărilor, locuinţelor, complexelorgospodăreşti, construirea fortificaţiilor <strong>şi</strong> locurilor de cult), cuprofunde implicaţii sociale <strong>şi</strong> conotaţii practice <strong>şi</strong> spirituale.Această nouă atitudine se află în continuareacomportamentului lui Homo sapiens, vizibil din Paleoliticulsuperior, de a-<strong>şi</strong> organiza habitatul, presupunând, probabil, <strong>şi</strong>unele schimbări în modul de organizare socială, regula rudenieifiind completată de cea a teritorialităţii. Unele dintre marile aşezări<strong>neolitic</strong>e <strong>şi</strong>, mai apoi, e<strong>neolitic</strong>e erau alcătuite nu numai din indivizi<strong>şi</strong> grupe umane înrudite direct, ci erau constituite din familii, clanuri<strong>şi</strong> obşti înrudite sau nu, situaţii care presupun existenţa unorconducători <strong>şi</strong> a unei ierarhizări pe ranguri <strong>şi</strong> categorii sociale, încadrul sistemului numit chieferie <strong>şi</strong> chiefdom, în care aristocraţiagentilică <strong>şi</strong> tribală, civilă, militară <strong>şi</strong> religioasă avea un rol de seamăîn conducerea structurilor economice, social-politice <strong>şi</strong> spiritualeale unei societăţi complexe, prefigurând evoluţia istorică ulterioară.De modul de alegere a locului pentru întemeierea noii aşezări,de resursele zonei <strong>şi</strong> posibilităţile de exploatare a acestora, de felulde organizare internă a locuirii <strong>şi</strong> relaţional externă, inclusiv deraporturile cu alte aşezări vecine, mai apropiate sau maiîndepărtate, depindea evoluţia ulterioară a membrilor săi,dezvoltarea economică, modul de trai <strong>şi</strong> de gândire al lor. Habitatultrebuia să asigure supravieţuirea unei comunităţi umane, într-unanumit interval temporal, stabilitatea <strong>şi</strong> nedeteriorarea resurseloreconomice <strong>şi</strong> alimentare, capacitatea de a rezista la diferiteatacuri, deoarece a existat, dintotdeauna, o competiţie naturalăîntre grupele de populaţii, chiar <strong>şi</strong> între cele aparţinând altor specii,vegetale <strong>şi</strong> animale, <strong>şi</strong> toate componentele fizice ale mediului.Din Neolitic, odată cu sedentarizarea mai accentuată adiferitelor comunităţi umane, se observă o accentuare ainterdependenţelor dintre caracteristicile geografice ale locului deîntemeiere a aşezărilor <strong>şi</strong> tipul de locuire realizat, atât în ceea cepriveşte organizarea, întinderea <strong>şi</strong> durata de existenţă a acesteia,necesităţile individuale <strong>şi</strong> colective, cât <strong>şi</strong> caracteristicile economieipracticate de comunitatea respectivă, sesizabile la nivelul tuturorculturilor arheologice cunoscute, înflorirea unor civilizaţii fiind14
- Page 1: www.cimec.ro
- Page 6 and 7: www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11: www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15: www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 18 and 19: www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21: www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23: www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25: www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27: www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29: www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31: www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33: www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35: www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37: www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39: www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41: www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45: www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69:
www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71:
www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73:
www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75:
www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77:
www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79:
www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81:
www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83:
www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85:
www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87:
www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89:
www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91:
www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93:
www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95:
www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97:
www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99:
www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101:
www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103:
www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105:
www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107:
www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109:
www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111:
www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113:
www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115:
www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117:
www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119:
www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121:
www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123:
www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125:
www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127:
www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129:
www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131:
www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133:
www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135:
www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137:
www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139:
www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141:
www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro