www.cimec.roam arătat mai sus, mai multe variante regionale (zona Valencia <strong>şi</strong>Barcelona, sudul Spaniei). De<strong>şi</strong> situaţia nu este tocmai clară, aufost cercetate situri cu niveluri de locuire cardială: Coveta de l’Or(Beniarres, Valencia), Verdelpino (Cuenca), Barranca de losGrajos (Cieza, Murcia), Nerja <strong>şi</strong> Cueva de Dehesilla (Andalusia).Ceramica cardială din zona iberică este foarte săracă, în ceea cepriveşte ornamentaţia (Wittle, 1985).Pe baza elementelor cardiale evoluate s-a format culturaAlméria din <strong>neolitic</strong>ul mijlociu (aprox. 4000–2600 bc), care s-adezvoltat pe parcursul a trei faze. Faza I reprezentată, în special,prin situl de la El Garcel, prezintă aşezări înconjurate de un zid <strong>şi</strong> oceramică netezită, cu forme semisferice (boluri <strong>şi</strong> vase cu gât înalt<strong>şi</strong> îngust), cupe bitronconice, străchini cu fundul plat <strong>şi</strong> urcioareovoide. Industria litică cioplită se caracterizează prin piesemicrolitice: lamele, trapeze, triunghiuri, burine, cuţite <strong>şi</strong> piese deseceră; industria litică şlefuită este reprezentată prin numeroasetopoare lucrate în roci dure. Înmormântările s-au realizat în gropicirculare, înconjurate de un mic zid de piatră, în care erau depuseunul sau două schelete (câteodată mai multe); ca obiecte deinventar se găseau boluri din ceramică, lamele, trapeze <strong>şi</strong>triunghiuri de silex, topoare şlefuite <strong>şi</strong> brăţări lucrate din scoică destridie, ca la Atalya IV. Cistele cu plan poligonal, descoperite înregiunea Grenada reprezintă un stadiu evoluat al acestor primemorminte colective.În faza a II-a, mormintele circulare cu pereţii realizaţi dinpiatră, aveau drept cale de acces un scurt culoar. În cadrulofrandelor–inventar erau prezente elemente noi: săgeţi,triunghiulare sau rombice, uneori cu peduncul, străpungătoare,idoli “en violon”, asemănători cu cei cicladici, <strong>şi</strong> vase cu umăr. Înprovincia Grenada, megalitismul s-a diversificat, monumenteleprezentând camere poligonale sau patrulatere cu culoar scurt. Însitul Gerundia, alături de vârfurile de săgeată, brăţări din marmură<strong>şi</strong> scoică <strong>şi</strong> ceramică nedecorată, au apărut primele obiecte demetal, sub forma vârfurilor de săgeată din aramă, datate în jur de3100 bc.Ultima fază (III) anunţă cultura Los Milares. Casele dinaşezarea Parazuelos (Mazarron, Murcia) erau rectangulare <strong>şi</strong>prezentau asize de piatră. Au fost descoperite vârfuri de săgeatăcu aripioare <strong>şi</strong> peduncul, piese realizate din aramă131
www.cimec.ro(străpungătoare/poansoane, ace, săgeţi rombice) <strong>şi</strong> idoli cu ochi,pictaţi sau gravaţi. Mormintele megalitice colective prezentau căide acces mult mai lungi. Megalitismul a atins apogeul prinmonumentele de la Cueva de Menga la Antequera sau cu cel de laCasilla în Gandul (Martin Socas, Camalich Massieu, GonzalesQuintero, 1998).Megalitismul funerar est cunoscut <strong>şi</strong> în Portugalia, în acestsens putând fi citate mormintele de la Poço da Gateira, districulEvora/Alentejo, Gorginos <strong>şi</strong> Anta Grande di Olival daPega/Reguengos, prezentând unele influenţe primite din mediulAlmeria (Wittle, 1985).Civilizaţia Los Millarès (situl de la Santa Fé, Almeria) s-adezvoltat în cea de–a doua jumătate a mileniului al III-lea bc, de-alungul a două faze, în cadrul celei din urmă apărând elemente aleculturii ceramicii campaniforme. În cadrul habitatului uman secunosc aşezări fortificate cu ziduri, în sisteme complexe (LosMillares/Spania <strong>şi</strong> Zambujal/Portugalia). De asemenea, deosebitde elaborată a fost industria litică, dintre care se remarcă armele,alături de care sunt prezente pumnalele de cupru, topoarele plate,cuţitele, fierăstraiele, inelele, cerceii, denotând o amplă activitatemetalurgică. Ceramica acestei culturi este compusă din vasebitronconice <strong>şi</strong> sferice, vase-sticlă, vasele cu mai multe guri, vaselezoomorfe, decorate cu motive geometrice incizate <strong>şi</strong> imprimate cupieptenele, reprezentând motive geometrice (triunghiuri, „căpriori”,cercuri solare, animale).Ritul funerar se caracterizează prin continuareamegalitismului, construindu-se morminte de piatră, cu camerărotundă, culoar <strong>şi</strong> cupolă, unele parţial adâncite, în care eraudepu<strong>şi</strong> defuncţii (Almizaraque, Antequera, Gandul/Spania, A DosTassos <strong>şi</strong> Farisoa/Portugalia (Martin Socas, Camalich Massieu,Gonzales Quintero, 1998).*******Neoliticul Peninsulei Italice se alimentează din tradiţiaImpresso-Cardial, care, fiind un fenomen etno-cultural divers, acontribuit la introducerea, probabil pe cale maritimă, a noului modde viaţă <strong>şi</strong> de gândire, aflându-se într-o permanentă legătură cufenomenele culturale din spaţiile vecine, în special din vestulPeninsulei Balcanice. Cele mai vechi descoperiri <strong>neolitic</strong>e/<strong>neolitic</strong>oinferiore (mileniul al VI-lea bc), de tip Impresso–Cardial, sunt132
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50:
www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52:
www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54:
www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56:
www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58:
www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60:
www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62:
www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63:
www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69:
www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71:
www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73:
www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75:
www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77:
www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79:
www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81:
www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83:
www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143: www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149: www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151: www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153: www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155: www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157: www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159: www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161: www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163: www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165: www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167: www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169: www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171: www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173: www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175: Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177: Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179: Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181: Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183: Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro