Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.ropasta vaselor şi rara utilizare a decorului şnurat, ornamentulpredominant fiind alcătuit din şiruri de crestături şi brâie măruntcrestate.Către sfârşitul perioadei, s-a ajuns la o uniformizare culturalăîn tot spaţiul est-carpatic, formându-se complexul culturalHorodiştea-Folteşti-Cernavoda II, care s-a perpetuat până laînceputul epocii bronzului, când a întreţinut legături cu culturaînvecinată Glina III–Schneckenberg. Pătrunderea, la începutulepocii bronzului (a doua jumătate a mileniului al III-lea bc), a unornoi valuri de populaţie pastorală nord-pontică, purtătoare agrupului mormintelor tumulare cu ocru, în groapă simplă(Jamnaja, în limba rusă) şi extinderea treptată a culturii Glina III-Schneckenberg au determinat încetarea acestui complex cultural.În aceeaşi perioadă, în partea de sud a ţării, s-a dezvoltat culturaCernavoda III, fiind urmaşa directă a culturii Cernavoda I,influenţele sale resimţindu-se pe spaţii mult mai largi. de laDunăreaCultura Coţofeni (jud. Dolj) s-a născut prin uniformizarea şirevitalizarea fondului local al eneoliticului dezvoltat (Sălcuţa,Bodrogkeresztúr, Cernavoda I). Pe fondul iniţial Galatin-SălcuţaIV-Băile Herculane-Cheile Turzii-Hunyadihálom, s-au grefat noiimpulsuri din lumea bronzului egeean (helladic). Aceasta a cuprinsvestul Munteniei, Oltenia, Transilvania şi Banat, având trei faze şimai multe variante locale. Multe forme de cultură materială s-auperpetuat şi se observă o continuare a metalurgiei a bronzului cuarsen Ceramica, extrem de variată ca forme, avea un decorspecific, realizat prin împunsături succesive. În cadrul rituluifunerar, pe lângă inhumaţii plane sau tumulare, au fost cunoscuteşi morminte sporadice de incineraţie. Sfârşitul culturii Coţofeni s-aprodus odată cu evoluţia spre faza a III-a (Câlnic), specifică pentruepoca bronzului. În sudul Banatului au evoluat, în aceeaşiperioadă, comunităţile culturii Kostolac care s-a răspândit, maiales, în Serbia. În partea de vest a spaţiului carpato-danubianoponticau pătruns purtătorii culturii Baden (Austria), care acunoscut o vastă răspândire din Cehia, Slovacia, estul Austriei,vestul României, sudul Poloniei până în nordul Serbiei şi al Croaţiei(Ursulescu, 2002).151