Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.roconservate în mod excepţional, se cunosc şi recipiente de lemn(Grădinile), care respectă forma celor din argilă (fig. 63.1-4, 10-13).În domeniul spiritual, se încadrează statuetele antropomorfefeminine, cu steatopigie mai mult sau mai puţin pronunţată,cilindrice (fig. 63. 7-9), pintaderele, amuletele, diferite variante demăsuţe-altar, cu trei sau patru picioruşe, cu sau fără recipient lapartea superioară (63. 5-6). Ritul funerar este puţin cunoscut, fiindvorba de înhumări în poziţie chircită, dispuse printre locuinţele dinaşezare, decedatul fiind, uneori, însoţit de obiecte de inventar.Tipul antropologic specific acestor comunităţi a fost celmediteranoid gracil. Purtătorii complexului Starčevo-Körös-Criş s-au “topit”, parţial, în cadrul proceselor etno-culturale ulterioare aleneoliticului mijlociu şi târziu (Vinča-Hotnica-Dudeşti), parţial însinteza liniar-ceramică, la care au participat din plin (Ursulescu,2001; Comşa, 1993; Marijanovici, 1993; Marinescu-Bîlcu, 1993;Lazarovici, 1993).În zona Macedoniei, din împletirea elementelor de tipStarčevo târzii cu cele de tradiţie Sesklo, au luat fiinţă, în neoliticultârziu (sfârşitul mileniului al V-lea bc), culturile: Anzabegovo-Vršnik, cu ceramică pictată cu alb pe fondul de culoare închisă alvasului, în fazele timpurii, şi pictură de culoare închisă pe fond, înfazele mai noi, cu motivistică geometrică, spiralică şi meandrică, şiVelušina-Porodin (în Câmpia Pelagoniei), caracterizată printr-oceramică grosieră, cu forme semisferice, barbotinată şi decorată cuimpresiuni, şi o ceramică fină, pictată cu alb pe fond închis,prezentând motive geometrice (triunghiuri, lunule, picături, benzietc), care s-au dezvoltat şi în eneolitic. În cadrul ultimei culturi,interesante sunt o serie de modele miniaturale de locuinţe şuivasele cu reprezentări de feţe umane (Marijanovici, 1993).În partea de vest- nord-vest a Balcanilor, pe coasta Adriaticei(de la Trieste/Italia până în nordul Albaniei şi Herţegovina), înmileniile VI-V bc, a evoluat cultura Impresso-Cardial, cunoscutăprin cercetările din Grotta Gialla şi Grotta della Tartuga (Trieste),Šandalja (Pula), Danilo (Šibenik), în Herţegovina etc, încadrată încomplexul cardial, cu care prezintă analogii deosebite atât în ceeace priveşte tipul de aşezare (în grote şi deschise, cu colibe uşoarede suprafaţă), industria litică de tradiţie microlitică şi geometrică,ocupaţiile (creşterea animalelor– ovi-caprine, porcine, câini,agricultura incipientă, culesul, pescuitul şi vânătoarea), ceramica102