www.cimec.rogrosieră cu degresant vegetal, acoperită, câteodată, cu angobăro<strong>şi</strong>atică, <strong>şi</strong> o specie fină, reprezentată prin numeroase vase bol,cu profilul carenat, decorate cu benzi orizontale pictate sub buză,cu culori închise pe fondul deschis sau invers.Spiritualitatea comunităţilor Jarmo este dovedită de o foartebogată plastică zoomorfă <strong>şi</strong> antropomorfă, unele foarteschematizate, legate probabil, de cultul fecundităţii <strong>şi</strong> fertilităţii (fig.21. 5-8). Adesea au fost reprezentate personaje feminine, înpoziţie aşezată, sau deosebit de schematizate, în formă de pionidar cu trăsăturile anatomice ale chipului reliefate (Atlas, 1994).Este foarte greu de definit care a fost moştenirea culturiiJarmo, în regiunea pe care aceasta a ocupat-o, deoarececercetările sunt încă insuficiente. Este posibil ca populaţiile de tipJarmo să fi ocupat, în Neoliticul evoluat <strong>şi</strong> în e<strong>neolitic</strong>, toatedepresiunile intramontane înalte ale Zagrosului iraniano-irakian,aşa cum se observă în descoperirile de la Jarri B (bazinul Shiraz,Iran, cercetări L. Van den Berghe, 1951-1952, 1955, în cea maimare parte inedite), aprox. 5600–5000 bc, caracterizate printr-oceramică grosieră, cu degresant vegetal, pictată cu culoare închisăpe fondul deschis al vasului, Mushki (tot în bazinul Shiraz,cercetări japoneze conduse de T. Matsusani, 1965), aprox. 5000–4500 bc, unde, pe lângă unelte <strong>şi</strong> arme microlitice de obsidian(piese geometrice <strong>şi</strong> negeometrice, lame de seceră, gratoare etc.)<strong>şi</strong> de os (străpungătoare, ace, mânere etc.), sunt cunoscute piesede aramă lucrate prin ciocănire (străpungătoare, mărgele, cârligede undiţă), împreună cu o ceramică grosieră <strong>şi</strong> fină, pictată cuculori închise pe fondul deschis sau ro<strong>şi</strong>atic al vaselor (Atlas,1994).Locuirile de la Bakun B (bazinul Shiraz, Iran, cercetărijaponeze restrânse, conduse de N. Egami <strong>şi</strong> S. Masuda, 1956),datate la aprox. 4500–4100 bc, reprezintă a treia fază de ocuparea Zagrosului central <strong>şi</strong> vădesc o continuare a tradiţiilor anterioare(fig. 22), fiind mai dificil de generalizat din cauza suprafeţeirestrânse săpate (12 m 2 ) (Deshayes, 1976; Atlas, 1994).Ultima fază de ocupare neo-e<strong>neolitic</strong>ă din zonă, încadratăîntre 4100–3700 bc, este reprezentată prin situl Gap A, nivelul I(în bazinul Shiraz, Iran, cercetări japoneze N. Egani, T. Sono,1962), unde s-a constatat continuarea practicării agriculturii <strong>şi</strong>creşterii animalelor, o grijă deosebită pentru întemeierea41
www.cimec.rohabitatului (locuinţele rectangulare erau lucrate din cărămizi crude,pereţii fiind atent feţuiţi) (Atlas, 1994).Ceramica cuprindea două specii principale, grosieră <strong>şi</strong> fină, cuvariante. Se remarcă ceramica pictată cu culoare închisă pe fonduldeschis al vasului. Următoarele niveluri, contemporane cu culturaUruk din Mesopotamia, de la sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al IV-lea bc, factrecerea către epoca bronzului în zonă.*******Aceea<strong>şi</strong> individualitate a cunoscut <strong>şi</strong> civilizaţia din câmpiaaluvială a regiunii Susa (Khuzistan, în SV Iranului), cunoscută <strong>şi</strong>sub numele de Susiana sau Elam, care s-a dezvoltat la contactulcu lumea mesopotamiană, zonă care a furnizat o secvenţăcronologică <strong>şi</strong> culturală, <strong>neolitic</strong>ă <strong>şi</strong> e<strong>neolitic</strong>ă aproape completă.De<strong>şi</strong> prezintă un paralelism cultural cu Mesopotamia, aceastăcivilizaţie este mult mai legată de Neoliticul din platoul centraliranian. Pe baza cercetărilor efectuate într-o serie de situri caSusa, Djowi, Djaffarabad <strong>şi</strong> Bendebal, L. Le Breton (începând cu1957) a propus o periodizarea bazată pe cinci faze Susiana A-E(mileniile VI-IV bc). Această periodizare a fost definită mai precis înurma noilor cercetări (în special la Choga Bonut, Choga Mish,Boneh Fazili) (Abbas, 1997).În această regiune, primele locuiri <strong>neolitic</strong>e pot fi datate, pe la7600 bc, în perioada aceramică de tip Ali Kosh (cu toate fazelesale), în timp ce elementele Neoliticului ceramic sunt cunoscute,pe la 6000 bc, prin descoperirile de la Choga Mish, caracteristicepentru aşa-numita fază: de formare Susiana. Pe la 5600 bc au fostdatate începuturile fazei vechi Susiana (A). Aşezările aveauaspectul unor sate, dar în faza Susiana C, pe la 4500 bc, aparsituri urbane, cum este cel de la Choga Mish, (18 ha). Ceramicaculturii Susiana s-a caracterizat prin mai multe specii, dintre s-aevidenţiat cea fină, pictată policrom, ca motive fiind cunoscute celegeometrice <strong>şi</strong> cele zoomorfe (insecte, serpi, păsări picioroange,capre, oi, pantere, câini etc., fig. 23) (Casal, 1978).*******În parte de nord-vest a Iranului, cele mai vechi descoperiri<strong>neolitic</strong>e cunoscute sunt cele de tip Sang-i-Chakhamak (situleponim din valea Rud-i-Hasanabad/Iran, pe versantul sudic alMunţilor Elburz, cercetări în două situri conduse de japonezul S.Masuda, 1971-1973), datate între aprox. 6000 – 5100 bc.42
- Page 1: www.cimec.ro
- Page 6 and 7: www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11: www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15: www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17: www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19: www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21: www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23: www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25: www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27: www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29: www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31: www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33: www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35: www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37: www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39: www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41: www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95:
www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97:
www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99:
www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101:
www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103:
www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105:
www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107:
www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109:
www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111:
www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113:
www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115:
www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117:
www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119:
www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121:
www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123:
www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125:
www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127:
www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129:
www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131:
www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133:
www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135:
www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137:
www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139:
www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141:
www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro