www.cimec.rozonei nucleare de neolitizare, probabil în legătură cu aceasta, cumodalităţi particulare de exprimare..Astfel, <strong>neolitic</strong>ul timpuriu cuprinde culturile Amuq, denumităastfel după câmpia mlăştinoasă din regiunea Hatay (Turcia), cufazele A, 6000–5600 bc, <strong>şi</strong> B, aprox. 5600– 5000 bc, cudescoperirile de la Mersin <strong>şi</strong> Tarsus în Cilicia, de la Judaideh <strong>şi</strong>Kurdu, în Câmpia Amuq, Ras-Shamra <strong>şi</strong> Tabbat el-Hammam, pecoasta levantină până la Byblos, Sakce Gözü/Turcia <strong>şi</strong> poateHalaf, spre interior.Complexul siro-cilician î<strong>şi</strong> află începuturile în perioada PPNBdin regiune <strong>şi</strong> se caracterizează printr-o ceramică de culoarecenu<strong>şi</strong>e-neagră, roşu închis <strong>şi</strong> brună-ciocolatie lustruită (DarkFaced Burnished Ware/DFBW), cu degresanţi minerali încompoziţie, lucrată cu mâna, în forme simple, mai ales urcioare cugâtul drept <strong>şi</strong> boluri, cu interiorul lustruit cu ajutorul unor bolovani.Decorul a fost realizat prin incizie <strong>şi</strong> imprimare, cu unghia, şnurul,pieptenele, scoica etc.. În cadrul industriei litice se cunosc prinvârfurile de tip Byblos <strong>şi</strong> Amuq, piese de seceră cu dinţi mari,topoare, locuinţe rectangulare, cu pereţii văruiţi.Au fost decelate câteva variante, printre care cea definită prindescoperirile de la Byblos (Liban) (fig. 10), unde sunt cunoscutelocuinţe monocelulare, rectangulare, de piatră, cu podeaua văruită,topoare din silex cioplit, cu tăişul rotunjit sau drept, împreună cucele din piatră şlefuită <strong>şi</strong> de obsidian. Ceramica se găseşte într-ocantitate foarte mare, fiind de culoare deschisă, lustruită, cu formesimple <strong>şi</strong> decorată cu impresiuni de scoică (Cardium) sau inciziiliniare. Mai exista <strong>şi</strong> o “veselă albă”, lucrată din var, precum <strong>şi</strong>câteva boluri <strong>şi</strong> farfurii de piatră. Pentru domeniul spiritual suntcaracteristice statuetele antropomorfe feminine. În faza Amuq B, laMersin <strong>şi</strong> Judaideh, a fost realizată o ceramică cu pictură simplă,numită pre-Halaf sau “friabilă portocalie”. Ceramica de culoareînchisă <strong>şi</strong> lustruită, cu sau fără angobă, s-a păstrat până în AmuqC, când s-au manifestat influenţe de tip Halaf (Braidwood, 1960 b;Cauvin, 1978; Cauvin, 1994).*******La începuturile Neoliticului Ceramic (aprox. 6000–5600 bc), înzona litorală israelo-iordaniană se observă, din punctul devedere al culturii materiale, o ruptură faţă de perioada anterioară,vechile forme de locuire din PPNB fiind abandonate, modificările25
www.cimec.rofiind datorate, probabil, unor profunde schimbări în mediul ambiant.În această perioadă s-a dezvoltat aspectul Askhelon (situl eponimdin zona litorală a Israelului), în cadrul căruia a existat un habitatsemipermanent, caracterizat prin locuinţe de tipul colibelorsemiadâncite, “silozuri” <strong>şi</strong> cuptoare săpate în nisip întărit, împreunăcu o ceramică grosieră, care nu a fost, însă, descoperită în toatesiturile contemporane.Această zonă a fost una particulară, în care, pe lângătrăsăturile economiei de producţie s-au manifestat elementeparticulare, legate,mai ales, de un anumit specific al tendinţelor desedentarizare a comunităţilor umane, fără ca aceste caracteristicisă se păstreze în perioada ulterioară.Ulterior, spre interiorul zonei israelo-iordaniene, în perioadaNeoliticului Ceramic timpuriu <strong>şi</strong> mijlociu–Pottery Neolithic A(aprox. 5600–4500 bc), s-a dezvoltat cultura Shaar-ha-Golan/Munhata (siturile eponime din Israel), cunoscută <strong>şi</strong> subnumele de yarmoukian, numit după râul Yarmouk (M. Stékélis,1950) (Lichardus et alii, 1985), în valea Iordanului mijlociu, încadrul căreia s-a continuat construirea <strong>şi</strong> folosirea colibelorsemiadâncite, cu podeaua lutuită, a cuptoarelor în gropi <strong>şi</strong>utilizarea unei ceramici grosiere, uneori angobată cu roşu, caforme întâlnindu-se urcioare cu gât, oale, boluri, cupe cu picior,decorată cu incizii <strong>şi</strong> pictură, amintind de ceramica Hassuna dinnordul Mesopotamiei.Ca motive ornamentale au fost utilizate benzile în formă de“căpriori”, umplute cu motive în formă de “spinări de peşte”, alăturide care se regăsesc fragmente DFBW, provenind din import.Pentru domeniul spiritual, sunt cunoscute statuetele antropomorfe,cu nas, ochii în formă de boabe de cafea <strong>şi</strong> coapsele exagerate, <strong>şi</strong>zoomorfe, din lut sau piatră, modelate, uneori, în stil fantastic (fig.11). Morţii erau înhumaţi chircit, sub o movilă de pietre, în locuinţe.În Neoliticul târziu (Pottery Neolithic B), datat între aprox.4500–4000 bc, s-a dezvoltat faza Wadi Rabah (după afluentul cuacela<strong>şi</strong> nume al râului Yarkon, la est de Tel Aviv). Locuinţelerectangulare <strong>şi</strong> cu curte aferentă au fost construite din chirpici, pefundaţie de piatră, continuând să fie construite <strong>şi</strong> casesemiadâncite (nivelul PNB de la Jerichon). Industria litică eracaracterizată prin topoare <strong>şi</strong> tesle parţial şlefuite, gratoare,străpungătoare, lame de seceră, vârfuri de săgeată, bile de praştie.26
- Page 1: www.cimec.ro
- Page 6 and 7: www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11: www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15: www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17: www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19: www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21: www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23: www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25: www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27: www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 30 and 31: www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33: www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35: www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37: www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39: www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41: www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45: www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79:
www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81:
www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83:
www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85:
www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87:
www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89:
www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91:
www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93:
www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95:
www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97:
www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99:
www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101:
www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103:
www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105:
www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107:
www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109:
www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111:
www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113:
www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115:
www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117:
www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119:
www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121:
www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123:
www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125:
www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127:
www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129:
www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131:
www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133:
www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135:
www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137:
www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139:
www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141:
www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro