www.cimec.ro1998).În spaţiul atlantic, s-a dezvoltat grupul cultural Carn(Ploudalmézeau, Finistère, Franţa), care reprezintă o expresie a<strong>neolitic</strong>ului mijlociu, mai ales de pe litoralul breton (a doua jumătatea mileniului al V-lea bc), cu influenţe chasséene, purtătorii săi fiindcreatorii primelor monumente megalitice din Bretagne <strong>şi</strong> dinpartea vest-centrală a Franţei. Până în prezent, nu se cunoscaşezările acestor comunităţi, bine reprezentate fiind construcţiilefunerare megalitice, sub forma unor mari tumuli circulari careacopereau monumente de tip dolmen. Inventarul acestora eradestul de sărăcăcios, constând din lame <strong>şi</strong> aşchii de silex, mărgeledin <strong>şi</strong>st <strong>şi</strong> vase cu fundul rotund <strong>şi</strong> buza îngustată, decorate cuşnururi oblice, dispuse în formă de mustaţă (L’Helgouach, 1998).Se observă astfel, că fenomenul megalitismului europeanî<strong>şi</strong> găseşte începuturile la comunităţile <strong>neolitic</strong>e mijlocii (mijloculmileniului al V-lea bc), care au trăit pe ţărmurile Oceanului Atlantic<strong>şi</strong> în Insule Britanice (fig. 83).Acest fenomen poate fi pus în legătură cu o serie de mutaţiisociale <strong>şi</strong> spirituale produse în rândurile acestor triburi, care aucontinuat, în forme din ce în ce mai diversificate, până în epocabronzului, când a cunoscut o deosebită înflorire.Se spulberă, astfel, o serie de aşa-zise enigme legate demulte dintre monumentele megalitice, ele fiind operele unorcomunităţi, care, altădată, având importante cunoştinţe de ştiinţăaplicată <strong>şi</strong> suficiente resurse economice <strong>şi</strong> organizatorice, au fostcapabile de asemenea realizări.Cultura Seine-Oise-Marne a fost specifică pentru Neoliticulfinal/ Chalcoliticul (?) din Bazinul Parizian (mileniul al III-lea bc),prezentând o serie de caracteristici comune cu civilizaţia Horgen,printre care hipogeele (Mournouards/ Mesnil-sur-Oger) <strong>şi</strong> aleileacoperite (Chaus-sée-Tirancourt). Din aşezări (Videlles/ Essone,Pré-aux-Vaches/Morains, Sagy/ Val-d’Oise) <strong>şi</strong> din necropole, aufost recuperate numeroase unelte de silex, dintre care se remarcăvârfurile de săgeată foliacee, cu aripioare <strong>şi</strong> peduncul, <strong>şi</strong>pumnalele, piese cornulare <strong>şi</strong> osteologice (teci-suporturi pentrutopoare, ace, dălţi), podoabe din dentiţie prelucrată, pandantive depiatră <strong>şi</strong> rare mărgele de aramă.Ceramica era lucrată cu mult degresant în compoziţie <strong>şi</strong> eradestul de diversificată, în vreme ce vasele funerare aveau ca123
www.cimec.roforme, în special, „oalele de flori” cu fundul plat (Lichardus et alii,1985; Constantin, Blanchet, 1998).*******În <strong>neolitic</strong>, unele comunităţi liniare <strong>şi</strong> descendentele lor auocupat terenurile de pe malurile unor lacuri, întemeind un habitatparticular, cu locuinţe realizate pe platforme de lemn, ridicate pestâlpi, care dominau zonele mlăştinoase înconjurătoare, formândadevărate sate lacustre (palafite), în literatura de specialitatedefinindu-se un <strong>neolitic</strong> lacustru, pentru care există date decronologie absolută, obţinute prin metoda dendrocronologică.Cultura Cortaillod (cantonul Neuchâtel, Elveţia) reprezintăun aspect cultural al <strong>neolitic</strong>ului mijlociu elveţian (mileniului IV bc),de tradiţie chasséană <strong>şi</strong> influenţe sudice, care a fost denumit <strong>şi</strong><strong>neolitic</strong>ul lacustru vechi (1934, P. Vouga) (Petrequin,Petrequin, 1988).Această cultură s-a dezvoltat de-a lungul a patru fazeprincipale (aprox.3850-3300 BC), cunoscând un habitatdiversificat, constituit, în special, din aşezări situate pe malurileunor lacuri (Auvernier, Twann, Burgäschi-Süd), pe terase glaciolacustre(Rances) <strong>şi</strong> în adăposturi sub stâncă (Vallon des Vaux,Baulmes), unde au construit locuinţe fie alungite, rectangulare(faza I, aprox. 3800 BC, Burgäschi), fie mai scurte, în fazele mainoi (Petrequin, Petrequin, 1988; Jeunesse, Petrequin, Piningre,1998).Ocupaţiile acestor comunităţi erau: agricultura desfăşurată încicluri scurte, în concurenţă cu pădurea secundară, creştereaanimalelor, vânătoarea, culesul <strong>şi</strong> pescuitul.Buna conservare a materialelor arheologice, inclusiv a celordin materie organică, în sedimentele lacurilor, a permiscunoaşterea bogatului utilaj litic, osteologic <strong>şi</strong> lemnos, oferind oimagine cvasi-completă asupra acestora. Ceramica a cunoscut ofirească evoluţie, caracterizându-se prin forme scunde, cu profilulcarenat sau rotunjit, cu reprezentări plastice, în formă de sâniperforaţi (proeminenţe mamelonare) sau ginecologice, cu decor înimprimat cu scoarţă de mesteacăn aplicată pe peretele crud alvasului. În fazele finale, ceramica cunoaşte o simplificare aformelor <strong>şi</strong> decorurilor (fig. 84). Pe fondul acestei culturi, s-auformat o serie de aspecte regionale (Jeunesse, Petrequin,Piningre, 1998).124
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50:
www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52:
www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54:
www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56:
www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58:
www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60:
www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62:
www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63:
www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69:
www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71:
www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73:
www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75:
www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143: www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149: www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151: www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153: www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155: www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157: www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159: www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161: www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163: www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165: www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167: www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169: www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171: www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173: www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175: Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro