www.cimec.roatestate în sudul peninsulei, fiind vorba de locuiri în grote,adăposturi sau pe litoral, în cadrul lor găsindu-se o ceramicăgrosieră, decorată cu impresiuni de unghie, degete sau scoică(Lichardus et alii, 1985).Pe fond Impresso–Cardial târziu, prin evoluţie <strong>şi</strong> contribuţiaunor influenţe externe, în special vest-balcanice <strong>şi</strong>, poate, liniarceramice,s-a format, în <strong>neolitic</strong>ul mijlociu/ <strong>neolitic</strong>o medio, înnordul Italiei, o serie de culturi <strong>şi</strong> grupe culturale, dezvoltate peparcursul mileniului al V-lea bc: Gaban (Valea Adige), Vhó (SELombardiei), Fiorano (Veneţia, Emilia <strong>şi</strong> Toscana), fiecare cucombinaţii decorative particulare, pe formele principale (boluri,pahare, căni <strong>şi</strong> urcioare) fiind trasate <strong>şi</strong>ruri de motive incizate,imprimate <strong>şi</strong> asociate cu ornamente plastice. Elementeasemănătoare se regăsesc <strong>şi</strong> în grupele culturale Sasso Furbara<strong>şi</strong> Sarteano, În Insula Malta, primele atestări <strong>neolitic</strong>e se leagă totde orizontul Impresso-Cardial, evidenţiat prin cercetările de laSkorba (sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al V-lea bc) (Wittle, 1985).Prin intermediul grupelor evoluate cu ceramică incizată,Quinzano <strong>şi</strong> Rivoli-Chiozza, care derivă din grupul Fiorano, înLiguria <strong>şi</strong> Câmpia râului Pó/Pad, s-a format cultura vaselor cugura pătrată/Vasi à Bocca Quadrata, (fig. 91) care s-a dezvoltatpe parcursul a trei faze, cunoscută prin vasele specifice (pahare,străchini, boluri cu gura pătrată) decorate cu motive liniare,spiralice <strong>şi</strong> geometrice, realizate prin incizie, excizie <strong>şi</strong> imprimare(Lichardus et alii, 1985).În sudul Italiei, orizontul Impresso-Cardial a evoluat spre ofază târzie, marcată prin dezvoltarea culturilor Matera <strong>şi</strong>Sentinello, caracterizate prin perpetuarea ceramicii cu decoruriimprimate <strong>şi</strong> incizate. De asemenea, pentru perioada mileniului alV-lea, trebuie menţionată cultura cu ceramică ro<strong>şi</strong>e pictată(motivele predilecte fiind–benzile, „căpriorii”, triunghiurile,romburile, cercurile etc.), numită <strong>şi</strong> stilul Capri, identificată însiturile de la Ripoli, Lipari. Megara Hyblaea, Scaramella <strong>şi</strong>Massernia la Quercia, faza Massernia la Quercia fiind continuatăde faza Passo di Corvo, cu ceramică mult mai diversificată atât înceea ce priveşte formele <strong>şi</strong> decorurile. Aceste culturi au întreţinutlegături cu civilizaţiile <strong>neolitic</strong>e mijlocii de pe coasta dalmată, înspecial Danilo, <strong>şi</strong> târzii, Hvar-Lisičiči. În zonă, în <strong>neolitic</strong>ultârziu/<strong>neolitic</strong>o inferiore, la sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al V-lea bc, s-a133
www.cimec.rodezvoltat cultura Serra d’Alto, cu ceramică pictată tricrom (Wittle,1985; Lichardus et alii, 1985).Chalcoliticul italian (mileniul al IV-lea bc) pare să fi avut odinamică proprie, deoarece a fost oarecum marginal faţă de marile<strong>şi</strong> puternicele centre chalcolitice carpatice <strong>şi</strong> danubiene. Estereprezentat prin câteva culturi interesante cum sunt: Lagozza,Diana, Gaudo, Rinaldone <strong>şi</strong> Remedello.Cultura Lagozza a făcut parte din marele complex culturalChassey-Cortalloid-Lagozza, s-a dezvoltat în Liguria, Lombardia,Emilia <strong>şi</strong> Toscana, fiind caracterizată printr-un habitat diversificat(grote <strong>şi</strong> aşezări deschise, chiar în apropierea lacurilor prealpine),ritul funerar al inhumaţiei, în mici cutii de piatră, <strong>şi</strong> o ceramică defactură superioară, neagră sau ro<strong>şi</strong>atică-închisă, lustruită, formelepredominante fiind străchinile joase, paharele, bolurile, vasele cutorţi multiple, în formă de nai, cu un decor incizat, dispus lainteriorul străchinilor <strong>şi</strong> pe umărul recipientelor (fig. 92. 11-18)(Lichardus et alii, 1985).În Italia sudică, cultura <strong>neolitic</strong>ă Serra d’Alto a fost urmată decultura Diana, a cărei ceramică monocromă, ro<strong>şi</strong>e, şlefuită nu afost decorată. În cadrul acestei culturi au fost descoperite urmecare denotă prelucrarea aramei prin turnare (Castello di Lipari), <strong>şi</strong>morminte de inhumaţie, individuale <strong>şi</strong> colective. În Insula Lipari, s-adezvoltat un grup cultural înrudit cu cultura Diana, numit Bellavista(Wittle, 1985).În timpul chalcoliticului mijlociu <strong>şi</strong> târziu, sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului alIV-lea–mileniul al III-lea bc, în sudul Italiei au apărut, poate subinfluenţa culturilor epocii bronzului timpuriu din Mediterana,elementele arhitecturii funerare megalitice (Malta). În Campania,este cunoscută cultura Gaudo, în cadrul ceramicii căreia s-auresimţit influenţe din partea bronzului timpuriu egeean (pahare,ceşti cu două torţi, urcioare, askoi, lucrate într-o pastă monocromă,închisă la culoare, decorată cu incizii simple <strong>şi</strong> impresiuni subformă de şnururi în relief). Purtătorii acestei culturi au cunoscutpumnalele de aramă <strong>şi</strong> o industrie evoluată a silexului. În Latium <strong>şi</strong>Toscana, în această perioadă, s-a dezvoltat cultura Rinaldone, înmediul căreia s-au realizat morminte săpate în stâncă sau în cutiide piatră, ritul funerar fiind inhumaţia, o dezvoltată industrie asilexului (pumnale, vârfuri de săgeată <strong>şi</strong> silex, topoare de luptăetc.), pumnale de aramă, <strong>şi</strong> o ceramică de culoare brună intensă,134
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50:
www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52:
www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54:
www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56:
www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58:
www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60:
www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62:
www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63:
www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69:
www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71:
www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73:
www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75:
www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77:
www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79:
www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81:
www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83:
www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85:
www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143: www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149: www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151: www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153: www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155: www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157: www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159: www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161: www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163: www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165: www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167: www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169: www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171: www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173: www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175: Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177: Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179: Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181: Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183: Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185: Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro