www.cimec.rocu prelungiri până în valea Dunării mijlocii <strong>şi</strong> inferioare, areprezentat o regiune de neolitizare timpurie, prin evoluţie <strong>şi</strong>aculturaţie, fiind o parte însemnată a Vechii Europe (Gimbutas,1989 a; Gimbutas, 1989 b), (fig. 50).În <strong>neolitic</strong>ul timpuriu, la sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al VII-lea <strong>şi</strong> înmileniile al VI-lea – al V-lea bc, în regiunea Balcanilor răsăriteni(Thessalia, Macedonia, Grecia centrală, Eubeea <strong>şi</strong> Sporadele), s-adezvoltat complexul cultural Protosesklo-Sesklo (Hr. Tsountas,1903-1908 a efectuat săpături în staţiunile-acropole thessaliene dela Sesklo <strong>şi</strong> Dimini, amplu continuate după cel de-al doilea războimondial), care s-a caracterizat printr-o vastă arie de răspândire(fig. 51) <strong>şi</strong> o deosebită stabilitate a habitatului uman, aşa cum aratădescoperirile din aşezările tell <strong>şi</strong> magoulas (Nea Nikomedia,Argissa Magoula, Otzaki, Sesklo etc), care au furnizat diferite tipuride locuinţe, adâncite <strong>şi</strong> de suprafaţă, ultimele fiind realizate dinchirpici sau cărămizi crude <strong>şi</strong> substrucţie lemnoasă, pe o temeliede piatră, <strong>şi</strong> acoperiş în patru ape, care au devenit tradiţionale <strong>şi</strong> s-au transmis populaţiilor <strong>şi</strong> civilizaţiilor ulterioare.Ca ocupaţii, purtătorii complexului Protosesklo practicaucultivarea plantelor (grâu, orz, mei, leguminoase – mazăre, bob,linte), creşterea animalelor (ovicaprine, porcine, bovine), culesul,vânătoarea, pescuitul marin etc.Industria litică este, în general, lamelară, fiind lucrată din silex<strong>şi</strong> obsidian. Piesele microlitice geometrice (trapeze <strong>şi</strong> segmente) <strong>şi</strong>lamele de seceră, cu “lustru de cereale” erau bine reprezentate. Capiese litice şlefuite, se remarcă tpoarele <strong>şi</strong> teslele, bilele de praştie,unele podoabe, sigilii (pintadere) <strong>şi</strong> statuete antropomorfe <strong>şi</strong>zoomorfe. Industria osteologică (cârlige, ace, dălţi, spatule, plăcide centură) completează repertoriul artefactelor. Ceramica a fostde factură bună, cu degresanţi minerali în compoziţie, în generalmonocromă, neagră-cenu<strong>şi</strong>e sau brun-cărămizie (Frühkeramikum),dar <strong>şi</strong> deschisă, ro<strong>şi</strong>e-portocalie, bej, acoperită cu angobălustruită. Ca forme se întâlnesc: boluri semisferice sau cu profilul înS, cu picior <strong>şi</strong> cu marginea mai mult sau mai puţin răsfrântă,urcioare globulare, cu funduri inelare etc.Ceramica fină a fost decorată prin pictare, motiveleornamentale fiind liniile, zig-zagurile, triunghiurile, romburile,reprezentările umane, cu roşu <strong>şi</strong> negru pe fondul natural saualbicios al vaselor, în vreme ce specia grosieră era acoperită cu85
www.cimec.robarbotină <strong>şi</strong> ornamentată cu impresiuni de unghie, de degete, liniidispuse în zig-zag <strong>şi</strong> impresiuni realizate cu scoica cardium,denotând o influenţă de tip impresso-cardial.Domeniul spiritual este reprezentat printr-o construcţiesanctuar,împărţită în trei nave, prin <strong>şi</strong>ruri de stâlpi (NeaNikomedia), cu un bogat inventar cultic, compus din statuete aleZeiţei-Mame <strong>şi</strong> piese depuse votiv (topoare şlefuite, lame, rondelede lut, vase askoi etc). De asemenea, legate de cultul fecundităţii<strong>şi</strong> fertilităţii, sunt numeroasele statuete antropomorfe feminine,redând un tip uman asianic, cu ochii bridaţi, în formă de boabe decafea, reprezentările zoomorfe <strong>şi</strong> bogata simbolistică geometrică.În cadrul ritului funerar se cunosc înhumări individuale saufamiliale, unii defuncţi fiind depu<strong>şi</strong> pe o parte sau pe abdomen,precum <strong>şi</strong> incineraţii de copii, ambele tipuri de morminte fiindînzestrate cu un inventar particular (vase, ofrande etc) (Seferiadis,1993).Această civilizaţie <strong>neolitic</strong>ă timpurie <strong>şi</strong>-a pus amprenta <strong>şi</strong> ainfluenţat evoluţia ulterioară a <strong>neolitic</strong>ului balcanic <strong>şi</strong>, poate,danubian. Deplasându-se de la sud-est către nord <strong>şi</strong> nord-vestulPeninsulei Balcanice, pe o serie de culoare favorabile: Vardar-Morava, Mariţa <strong>şi</strong> Struma-Isker, agricultorii <strong>şi</strong> crescătorii de animaleProtosesklo au contribuit la neolitizarea zonelor pe care le-aucolonizat, conducând la formarea unor puternice civilizaţii <strong>neolitic</strong>e:Sesklo, Karanovo I-II, Criş-Körös (Lichardus et alii, 1985).Cultura Sesklo (tell-ul Sesklo, în Grecia) este descendentadirectă a culturii Protosesklo, aşa cum se observă în situl de laMagoulitsa, <strong>şi</strong> s-a dezvoltat, pe parcursul a trei faze (I-III), laînceputul mileniului al V-lea bc, în Grecia centrală <strong>şi</strong> nordică.Formele de cultură materială se află în continuitatea perioadeianterioare. Astfel, locuinţele (rectangulare, trapezoidale sauaproape pătrate), au fost construite din cărămizi crude pe o temeliede piatră, prefigurând tipul megaron, se găsesc în sate aglutinante,fortificate cu şanţuri <strong>şi</strong> ziduri (Sesklo, Souphli Magoula, Zarkouetc.).Industria litică, confecţionată din silex <strong>şi</strong> obsidian, nu maiprezintă piese microlitice, ci doar lame de seceră, topoare <strong>şi</strong> tesleşlefuite, fusaiole, proiectile de praştie, sigilii, ultimele putând să fieconfecţionate <strong>şi</strong> din lut, în timp ce din os au fost produsestrăpungătoare <strong>şi</strong> dălţi.86
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39: www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41: www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45: www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139:
www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141:
www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro