Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.rocalitate mai slabă, pentru confecţionarea căreia se folosea masivamestecul de scoică pisată în pastă. Comunităţile gumelniţenecare s-au retras spre nordul Munteniei, în zona de dealuri şi înSubcarpaţi, au dat naştere aspectului Brăteşti (jud. Dâmboviţa)(Ursulescu, 2002).Cultura Sălcuţa (jud. Dolj) face parte dintr-un complex vast,care cuprindea, aşa cum am văzut în capitolele precedente, înafară de Oltenia, nord-vestul Bulgariei (aspectul Krivodol) şiSerbia (aspectul Bubanj). Începând din faza a II-a, a ocupat sudulBanatului, unde s-a interferat cu purtătorii culturilor Tiszapolgár şiBodrogkeresztúr. Având o puternică componentă vinčiană, culturaSălcuţa a receptat, către sfârşitul mileniului IV bc, influenţe dinpartea bronzului timpuriu din Macedonia şi Grecia (culturahelladică), care i-au întărit individualitatea. Ceramica sălcuţeanăera decorată prin pictare cu grafit, cu incizii incrustate cu alb şiroşu, prin aplicarea picturii crude, după ardere, şi cu caneluri detradiţie vinčiană (fig. 104). În ultima fază (a IV-a), cultura Sălcuţa s-a transformat, în urma contactelor cu purtătorii culturilor CernavodaI şi Bodrogkeresztúr, şi a participat la formarea unui orizont culturalde mixtură Galatin-Sălcuţa IV-Băile Herculane-Cheile Turzii-Hunyadihalom, care a evoluat către cultura Coţofeni (Comşa,1993; Ursulescu, 2002).Cultura Tiszapolgár/Româneşti, s-a răspândit în răsăritulUngariei, Vojvodina, sud-estul Slovaciei, Ucraina transcarpatică, înCrişana, nordul şi vestul Banatului, formându-se pe fondul culturiiTisa, cu influenţe din partea grupurilor locale Iclod şi Suplac.Metalurgia aramei era dezvoltată cunoscându-se numeroasetopoare mari de cupru. Ceramica continuă tradiţia vaselor cu piciorînalt, perforat de grupuri de orificii rotunde, decorul incizat, în reţea,şi proeminenţele în formă de cioc de pasăre.Evoluţia acestei civilizaţii a fost continuată de culturaBodrogkeresztúr/ Gorneşti (jud. Mureş) care a marcat o maiaccentuată mobilitate a comunităţilor sale care au ocupat întreagaTransilvanie şi Banatul, şi au pătruns şi în ariile culturilor învecinate(Ariuşd-Cucuteni şi Sălcuţa) (Luca, 1999).Ceramica Bodrogkeresztúr/Gorneşti este caracterizată prin“oalele de lapte”, cu torţi pastilate care s-au vor transmite, culturiiCoţofeni. Purtătorii culturii Bodrogkeresztúr au jucat un rolimportant în cadrul procesului de unificare culturală, care a avut147