www.cimec.roproto<strong>neolitic</strong>e din zona cursului mijlociu a fluviului Huang-Ho s-acultivat, de timpuriu, meiul.În <strong>neolitic</strong>ul timpuriu, în zona cursului mijlociu al fluviuluiHuang-Ho <strong>şi</strong> a afluenţilor săi Wei <strong>şi</strong> Fen, s-a dezvoltat, de sfâr<strong>şi</strong>tulmileniului al VI-lea bc, cultura Yangshao, numită astfel după situlYang Shao T’sun (Yangshaocun din zona Henan, în apropiere deMing Xian, la vest de Zheng-zhou, cu o suprafată de peste 24hectare, săpat începând cu 1921 de către geologul suedez J. G.Anderson). Aceasta este bine cunoscută datorită cercetărilor dinnumeroase situri din zonele Henan, Shaanxi, Gansu <strong>şi</strong>, spre est, înQuiughai, ultima pentru perioadele târzii, ocupând, în principalzonele muntoase din vestul <strong>şi</strong> nordul Chinei.Aşezările aveau aspectul unor sate, amplasate pe terasele deloess, care domină cursul fluviului Huanghe <strong>şi</strong> bazinele afluenţiloracestuia, Wei <strong>şi</strong> Fen. Una dintre cele mai importante este cea de laBanpo (Banpocun/X’ian, în regiunea Shanxi. Din această ultimăprovincie, comunităţile Yangshao s-au răspândit spre sud,ajungând, în mileniul al II-lea bc, până în golful Hangzhou (laLiangzhu <strong>şi</strong> Qingliangang), unde au influenţat pe cele ale culturiiLiangzhu, localizate pe cursul inferior al Fluviului Albastru.În nord, după o perioadă de conveţuire, aşa cum este atestatîn faza a II-a a sitului de la Miaodigou, comunităţile Yangshao aufost treptat înlocuite de cele ale culturii Longshan. Spre vest,deplasându-se prin valea Wei, comunităţile Yangshao au ocupatpărţile orientale ale zonelor Qinghai <strong>şi</strong> Gansu, în special de-alungul fluviului Tao. Spre nord-est, comunităţile Yangshao aucucerit zonele Shandong-ului <strong>şi</strong> Changchun-ului în Manciuria, undes-au amestecat <strong>şi</strong> au asimilat o serie de influenţe primite din parteacivilizaţiilor central-asiatice. De asemenea, triburile Yangshao aumai influenţat o serie de comunităţi vestice <strong>şi</strong> răsăritene.Satele Yangshao aveau dimensiuni mijlocii, erausistematizate <strong>şi</strong> divizate în cartiere specializate, fiind specificepentru cultivatori <strong>şi</strong> crescători de animale semistabili. Prezintăelemente de fortificare cu şanţuri completate, uneori, cu valuri deapărare ridicate din pământ. Casele erau rotunde <strong>şi</strong> rectangulare,cu stâlpi interiori, care susţineau şarpanta cu un acoperiş din paie.Pereţii erau alcătuiţi din lemn sau din împletituri de nuiele acoperitecu lut (fig. 33). Aceste comunităţi î<strong>şi</strong> schimbau locul de aşezare înfuncţie de epuizarea terenurilor <strong>şi</strong> creşterea animalelor, revenind59
www.cimec.roperiodic pe vechile amplasamente.Principala ocupaţie a purtătorilor culturii Yangshao eraagricultura, pe terenuri obţinute prin defrişarea vegetaţiei sălbatice,prin incendiere, cultivând meiul păsăresc (Setaria italica var.germanica), adaptat la un climat mai secetos, pe care îl păstrau îngropi sau în vase de provizii, diverse legume, între care varza deChina (Brassica sinensis), cânepa <strong>şi</strong> unii arbori fructiferi. Deasemenea, comunităţile Yangshao creşteau viermii de mătase,câini, porci, găini, bovine <strong>şi</strong> ovi-caprinele, vorbind de o specializarea creşterii animalelor.Culesul <strong>şi</strong> vânătoarea au continuat să aibă un rol important înasigurarea hranei, aşa cum este atestat de numeroasele resturiosteologice de peşti <strong>şi</strong> animale sălbatice: bovidee <strong>şi</strong> cervidee,antilope, leoparzi, cai, iepuri <strong>şi</strong> marmote. Ca arme, purtătorii culturiiYangshao utilizau praştiile, bolasul, săgeţile, rotunjite, pentruvânatul păsărilor, suliţe cu vârful din os, harpoane, iar ca unelte:beţele pentru săpat, îngreunate cu o piatră <strong>şi</strong> greutăţile pentruplasele de pescuit. La acestea se adaugă piesele de piatră şlefuită:cazmale, săpăligi, cuţite rectangulare pentru secerat (seceri) <strong>şi</strong>defrişat, râşniţele de mână, topoare <strong>şi</strong> tesle cu secţiunea eliptică,fusaiole de piatră <strong>şi</strong> ceramică, ace de os cu ureche.Din lut au fost realizate: proiectile pentru aruncat (bile depraştie), greutăţi, fluiere sau ocarine (de formă ovoidală sausferică, cu o gaură pentru cele mai vechi sau cu trei (Yumen,provincia Gansu).Ceramica reprezintă o importantă realizare a comunităţilorYangshao <strong>şi</strong> se caracterizează printr-o deosebită varietate <strong>şi</strong>eleganţă, cu un decor policrom deosebit. A fost confecţionată <strong>şi</strong> oceramică de uz gospodăresc, perpetuată până în culturaLongshan, lucrată mai puţin îngrijit, arsă oxidant, fără motivepictate, decorată cu impresiuni de şnur înfăşurat, cu pieptenele,amprente de împletituri <strong>şi</strong> ţesături.Ceramica fină a fost lucrată mult mai îngrijit, vasele fiindfinisate cu mâna, pe un suport rotativ. Argila era bine epurată <strong>şi</strong>arsă oxidant, până la 1000ºC, căpătând culori diferite, de la galbendeschis la roşu intens. Decorul era realizat prin pictare pe argila încurs de uscare, cu culori închise: ro<strong>şi</strong>e, brună <strong>şi</strong> neagră. Au fostrealizate <strong>şi</strong> vase negre lustruite sau cu corpul alb. Formele suntfoarte variate: cupe adânci, oale, boluri, butelii etc, cele mai vechi60
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11: www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15: www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17: www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19: www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21: www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23: www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25: www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27: www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29: www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31: www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33: www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35: www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37: www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39: www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41: www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45: www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113:
www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115:
www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117:
www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119:
www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121:
www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123:
www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125:
www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127:
www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129:
www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131:
www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133:
www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135:
www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137:
www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139:
www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141:
www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro