www.cimec.roaur), dovedind existenţa unei stricte ierarhii sociale (Lichardus etalii, 1985; Kalicz, 1993).Datorită pătrunderii unor elemente etno-culturale stepice,nord-pontice, de tip Decea Mureşului- Csóngrad, la începutul celeide-a doua jumătăţi a mileniului al IV-lea bc, cultura Tiszapolgár s-arestructurat <strong>şi</strong> a evoluat către cultura Bodrogkeresztúr.Purtătorii acestei culturi au fost mult mai dinamici, pătrunzând,în căutare de sare <strong>şi</strong> zăcăminte de aramă, <strong>şi</strong> în spaţiul intracarpatical Transilvaniei. În cadrul acestei civilizaţii, metalurgia aramei acunoscut o deosebită înflorire, fiind cunoscute, în special,topoarele cu două braţe dispuse în cruce <strong>şi</strong> unele depozite cupiese de cupru, silex <strong>şi</strong> obsidian. În domeniul ceramicii,comunităţile culturii Bodrogkeresztúr au continuat să confecţionezevase cu picior înalt, perforat, recipiente cu gâtul în formă de pâlnie,<strong>şi</strong> aşa-numitele “oale de lapte”, destul de rar decorate cu motiveincizate <strong>şi</strong> încrustate, păstrându-se <strong>şi</strong> motivele “textile” (fig. 89).În ceea ce priveşte ritul funerar, se observă o continuitate dinperioada anterioară, defuncţii fiind depu<strong>şi</strong> asemănător. Se cunosco serie de necropole, cum sunt cele de la Tiszavalk-Kenderföld <strong>şi</strong>Tiszasöllös, în ultima descoperindu-se morminte foarte bogate(Müller-Karpe, 1974; Kalicz, 1993).Acestă civilizaţie a intrat, către sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al IV-lea bc,într-un proces de restructurare etno-culturală, participând lageneza orizontului cultural Galatin-Sălcuţa IV-Băile Herculane-Cheile Turzii-Hunyadihlom, pe baza căruia s-au format civilizaţiilee<strong>neolitic</strong>ului final din regiune.În <strong>neolitic</strong>ul final, în partea de est a Ungariei (sfâr<strong>şi</strong>tulmileniului al V-lea bc), s-a dezvoltat grupul cultural Herpaly,format, ca <strong>şi</strong> cultura Tisza, prin evoluţia grupului Szakálhát-Lebö.Acest grup cultural s-a caracterizat prin existenţa aşezărilor de tiptell <strong>şi</strong> o ceramică de bună calitate, decorată cu incizii <strong>şi</strong> pictură,înainte de ardere, cu culori închise, <strong>şi</strong> după ardere, cu alb <strong>şi</strong> roşusau cu un strat gros de culoare (Kalicz, 1993).Neoliticul târziu <strong>şi</strong> chalcoliticul timpuriu (a doua jumătate amileniului al V-lea–începutul mileniului al IV-lea bc) din zonatransdanubiană (vestul Ungariei) sunt reprezentate de complexulcultural Lengyel (M. Wosinsky, sfâr<strong>şi</strong>tul secolului al XIX-lea),care se formează pe fondul culturii cu ceramică liniară târzie lacare s-au adăugat influenţe ale culturii Sopot. În faza de maximă129
www.cimec.rodezvoltare, comunităţile culturii Lengyel au ajuns până în PoloniaMică <strong>şi</strong> Silezia, Moravia, unde este cunoscută drept culturapictată moravă, Slovacia de sud-vest, Austria de est <strong>şi</strong> vestulUngariei, dezvoltând mai multe variante regionale (Lichardus etalii, 1985).În ceea ce priveşte habitatul, purtătorii complexului Lengyelau întemeiat atât aşezări deschise cât <strong>şi</strong> fortificate, în fazeleevoluate, natural <strong>şi</strong> antropic, cu şanţuri <strong>şi</strong> palisade (NitrianskýHradok, Branč, Lengyel), în cadrul cărora au fost construite micilocuinţe de suprafaţă sau semiadâncite, din lut, <strong>şi</strong> incinte circulare,cu funcţie de cult (Tešetice). Pentru fazele mai noi se cunosc <strong>şi</strong>locuinţe de mari dimensiuni, amintind de tipul megaron.În cadrul industriei litice se cunosc piese realizate dinobsidian, în fazele evoluate dezvoltându-se <strong>şi</strong> metalurgia aramei.Ceramica a fost foarte bine reprezentată în cadrul acestui complexcultural, evoluând de-a lungul celor şase faze de dezvoltare. Caforme, au fost realizate vase bitronconice, recipiente cu gâtulevazat, vase cu picior, amfore, vase-crater etc., decorate evolutiv,în maniere diverse. Astfel, în fazele timpurii, au fost utilizatemotivele bandate simple, spiralice, incizate sau pictate cu alb,brun, galben <strong>şi</strong> roşu, cel mai adesea în asociere. În faza Lengyel IIIa fost întrebuinţată, pe scară largă, pictura cu alb păstos <strong>şi</strong> cu roşu,pentru ca în fazele Lengyel IV <strong>şi</strong> V ornamentarea să dispară înmare măsură. În faza a VI-a reapare ornamentarea incizată <strong>şi</strong>punctată, cunoscute fiind motivele geometrice (fig. 90).La rândul ei, plastica antropomorfă <strong>şi</strong> zoomorfă este variată <strong>şi</strong>a cunoscut o anumită evoluţie de la naturalism către schematizare.Ritul funerar este reprezentat prin înhumările în poziţie chircită,câteva incineraţii <strong>şi</strong> morminte colective, aflate în necropole (Aszód<strong>şi</strong> Zengövárkony). În fazele târzii apar <strong>şi</strong> mormintele colective înpuţuri.Comunităţile complexului Lengyel au exercitat o influenţăputernică asupra grupelor liniar ceramice târzii din Europa centrală,participând, împreună cu alte elemente etno-culturalecontemporane, la geneza culturii chalcolitice târzii Baden (Kalicz,1993; Pavuk, 1993; Kazdová, 1993).*******Neoliticul timpuriu Iberic este reprezentat prin orizontulcardial (mileniile al VI-lea–al V-lea bc), cunoscându-se, aşa cum130
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50:
www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52:
www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54:
www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56:
www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58:
www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60:
www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62:
www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63:
www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69:
www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71:
www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73:
www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75:
www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77:
www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79:
www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81:
www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143: www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149: www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151: www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153: www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155: www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157: www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159: www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161: www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163: www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165: www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167: www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169: www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171: www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173: www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175: Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177: Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179: Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181: Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro