www.cimec.roÎn Elveţia de est <strong>şi</strong> nord-est, una dintre culturile Neoliticuluimijlociu/Chalcolitic (prima jumătate a mileniului al IV-lea BC) a fostPfyn (Pfyn-Breitenloo/Thurgau), apărută ca urmare a unor sinteze<strong>şi</strong> evoluţii complexe, fiind parţial contemporană cu culturaCortaillod, parţial cu Michelsberg. Aşezările acestei culturi au fostamplasate pe malurile unor lacuri (Sipplingen-Osthafen, laculConstance) sau în zona unor turbării (Pfyn-Breitenloo), locuinţeleprezentând două tradiţii diferite–case lungi, rectangulare la Pfyn-Breitenloo <strong>şi</strong> construcţii mici la Thayngen-Weier, ridicate, în funcţiede condiţii, pe stâlpi, planşee, “tălpi” de fundaţie, pentru asupravieţui în mediile umede. Preponderentă era, în domeniulocupaţiilor, creşterea animalelor, pentru adăpostirea acestoraconstruindu-se adevărate staule (Thayngen).Datorită condiţiilor propice de păstrare, utilajul litic, cornular,osteologic <strong>şi</strong> lemnos este bine cunoscut, dovedind o deosebitădiversitate. Se remarcă topoarele de luptă, de piatră, prinse în coziprin diferite sisteme, săpăligile <strong>şi</strong> tăişurile din corn de cerb, vârfuride săgeată din os <strong>şi</strong> silex, mărgele <strong>şi</strong> pandantive de piatră <strong>şi</strong> corn.La sfâr<strong>şi</strong>tul fazei clasice a culturii Pfyn (către 3700 BC) a fostprelucrat cuprul, prin ciocănire <strong>şi</strong> turnare, obţinându-se topoareplate <strong>şi</strong> mărgele, preocupare care a fost abandonată în <strong>neolitic</strong>ulfinal. Ceramica, utilizată pentru periodizarea culturii, prezintă oevoluţie de la o specie mai fină, cu pereţii subţiri <strong>şi</strong> forme carenate(în faza timpurie), la o specie mai grosieră, acoperită cu barbotină,având ca forme–farfurii, pahare, căni <strong>şi</strong> urcioare cu proeminenţemamelonare <strong>şi</strong> decoruri realizate prin impresiuni de degete (fazamijlocie), în ultima fază cu pereţii foarte gro<strong>şi</strong> (Lichardus et alii,1985).La sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al IV-lea <strong>şi</strong> începutul celui următor BC,în partea de nord a Elveţiei, s-a dezvoltat cultura Horgen, care aavut centrul în zona lacurilor Zürich <strong>şi</strong> Constance. La începutulmileniului al III-lea (către 2950 BC), în Elveţia de vest, aceastăcultură a fost înlocuită de grupul Lüscherz.Habitatul acestei culturi s-a caracterizat prin aşezăriamplasate pe malurile lacurilor (Sipplingen/Constance) sau în zonemai înalte (Cazis-Petrshügel), în cadrul cărora micile locuinţerectangulare erau construite în rânduri paralele, dispuse de-alungul unor ulicioare (Sipplingen/Constance, Feldmei-len-Vorderfeld). Se mai cunosc <strong>şi</strong> construcţii uşoare, de tipul colibelor125
www.cimec.roovale (Dullenried).Utilajul litic s-a caracterizat prin vârfuri triunghiulare desăgeată <strong>şi</strong> topoare-ciocan perforate. Din os, s-au realizatpandantive, din marmură, mărgele, în timp ce prelucrarea cupruluia marcat un recul, confecţionându-se doar puţine străpungătoarecu două vârfuri <strong>şi</strong> pandantive în formă de arc.Ceramica specifică era destul de grosieră <strong>şi</strong> avea forme cupereţii drepţi, foarte rar profilaţi, ornamentele predilecte fiindcanelurile adânci, orizontale, inciziile, zig-zagurile, pastileleaplicate sub buză, şnururile simple, în relief, motivele antropomorfe<strong>şi</strong> decorurile asociate, în zona centrală întâlnindu-se <strong>şi</strong> motivesolare <strong>şi</strong> în formă de arc (fig. 85) (Lichardus et alii, 1985;Jeunesse, Petrequin, Piningre, 1998).Din împletirea fondurilor Chasséan <strong>şi</strong> Cortaillod s-a formatcultura Saône-Rhône, care s-a dezvoltat în Neoliticultârziu/Chalcoliticul mijlociu (sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al IV-lea <strong>şi</strong> începutulmileniului al III-lea bc), în zona estului Franţei <strong>şi</strong> în Elveţia,întreţinând puternice <strong>şi</strong> variate legături cu culturile <strong>şi</strong> aspecteleculturale contemporane, în special Horgen <strong>şi</strong> Seine-Oise-Marne.Multe aşezări ale acestei culturi au fost întemeiate peţărmurile lacurilor (Chalain, Clairvaux, Charavin/Paladru,Auvernier/Neuchâtel), unele cercetate subacvatic (Anne <strong>şi</strong> PierrePétrequin) <strong>şi</strong> râurilor (Ouroux/ Saône) sau în zona unor peninsulemlăştinoase. De aceea, locuinţele rectangulare erau mici <strong>şi</strong> au fostconstruite într-un mod specific, pe stâlpi, fiind înconjurate depalisade cu rol defensiv, în aşezări existând <strong>şi</strong> drumuri “podite” culodbe de lemn. Inventarul litic, osteologic <strong>şi</strong> lemnos s-a păstratfoarte bine. Ceramica a fost reprezentată prin vase semisferice saucarenate <strong>şi</strong> vase cilindrice, înalte, lucrate dintr-o pastă destul degrosieră, fiind decorată cu motive simple, sub formă de şnururisimple <strong>şi</strong> brâie alveolare în relief (Petrequin, Petrequin, 1988;Jeunesse, Petrequin, Piningre, 1998).*******Ceramica liniară orientală a fost legată genetic, aşa cum amvăzut, de cultura Criş/Körös din <strong>neolitic</strong>ul timpuriu, dezvoltându-seîn interiorul arcului carpatic, în Ungaria (marea câmpie joasă de laest de Dunăre), în România (Transilvania) <strong>şi</strong> în Slovacia orientală,fiind denumită, pentru primul stadiu, ceramica protoliniară saucultura Szatmár. Ceramica liniară veche s-a caracterizat prin126
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50:
www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52:
www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54:
www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56:
www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58:
www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60:
www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62:
www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63:
www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69:
www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71:
www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73:
www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75:
www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77:
www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143: www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149: www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151: www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153: www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155: www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157: www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159: www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161: www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163: www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165: www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167: www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169: www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171: www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173: www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175: Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177: Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro