12.07.2015 Views

Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

www.cimec.roincizate, uşor albiate <strong>şi</strong> pictarea vaselor, cu negru, în stil liniargeometric) (fig. 95) (Lazarovici, 1993).În <strong>neolitic</strong>ul târziu (aprox. 5000–4250 bc), au pătruns înspaţiul carpato-danubiano-pontic, două curente etno-culturale,oarecum opuse ca direcţie <strong>şi</strong> origine: primul, mai timpuriu,reprezentând cel de al doilea mare val (cultural <strong>şi</strong> demografic)<strong>neolitic</strong> de origine sudică ∗ (anatoliano-egeeană), cu ceramicăneagră sau cenu<strong>şi</strong>e, puternic lustruită <strong>şi</strong> decorată cu pliseuri <strong>şi</strong>caneluri, individualizat prin culturile Vinča, Dudeşti <strong>şi</strong>, spre sfâr<strong>şi</strong>tuletapei, Hamangia, <strong>şi</strong> cel al doilea, de origine est-centraleuropeană,constituit din comunităţile ceramicii liniare târzii.Ulterior, din asimilarea fondului <strong>neolitic</strong> anterior <strong>şi</strong> îmbinareaelementelor etno-culturale, s-au născut, în spaţiul de referinţă,culturile <strong>şi</strong> grupele culturale e<strong>neolitic</strong>e timpurii (Ursulescu, 2002).Comunităţile culturii Vinča au ocupat Banatul (culturaBanatului, Gh. Lazarovici), unde, în parte au dislocat, în parte auasimilat comunităţile Starčevo-Criş (Lazarovici, 1993), <strong>şi</strong> părţilevestice ale Olteniei (aspectul cultural Rast, Vl. Dumitrescu), undes-au mixtat cu cele ale culturii Dudeşti (Ursulescu, 2002). Într-oanumită etapă a evoluţiei lor, aceste comunităţi au pătruns înPodişul Transilvaniei, unde au asimilat grupurile Starčevo-Crişfoarte târzii, de tip Lumea Noua–Cheile Turzii–Cluj, <strong>şi</strong> au formatcultura Turdaş (Lazarovici, 1993).De<strong>şi</strong> au cunoscut fenomene de retardare a dezvoltării lor, pemăsura expansiunii spre nord-vest, <strong>şi</strong> de revenire <strong>şi</strong> înflorire,comunităţile vinčiene au avut, <strong>şi</strong> prin perpetuarea unor puternicelegături cu zona de origine, un rol decisiv la trecerea societăţilorlocale la modul de viaţă e<strong>neolitic</strong>. Ceramica comunităţilor culturiiVinča din spaţiul Olteniei, Banatului <strong>şi</strong> Transilvaniei a prezentatacelea<strong>şi</strong> caracteristici (pastă, forme, decoruri) cu cea din zonelevecine (fig. 96) (Chapman, 1988; Comşa, 1993; Lazarovici,1993) Deosebit de interesant este sanctuarul descoperit înaşezarea de la Parţa (jud. Timiş), (fig. 97) (Lazarovici, 1993).Astfel, din sintezele arătate mai sus, printr-o evoluţieparticulară, de la zonă la zonă, s-au format civilizaţiile <strong>şi</strong> grupeleculturale ale e<strong>neolitic</strong>ului timpuriu: cultura Tisa/Tisza (o parte aBanatului <strong>şi</strong> estul Ungariei), Herpály, Lengyel şa (CâmpiaPannonică), aspectul cultural Rast (Oltenia de vest), cultura∗ Chalcolitic la origine, în Anatolia.140

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!