www.cimec.roceramicii, mai ales în privinţa utilizării lustrului <strong>şi</strong> a picturii. Deaceea, ceramica de factură semifină <strong>şi</strong> grosieră, cu pleavăcompoziţie, este majoritară <strong>şi</strong> a fost decorată cu incizii, impresiunide unghie <strong>şi</strong> deget. Ceramica fină a fost mult mai rară <strong>şi</strong> prezintă,în fazele târzii, o frumoasă pictură policromă spiralică (cu alb, roşu<strong>şi</strong> negru) (fig. 94).Organizarea habitatului <strong>şi</strong> a spaţiului locuibil denotă oadaptare la noile ecosisteme (aşezări variabile ca întindere, înapropierea apelor, cu locuinţe simple, parţial adâncite, colibe cu osingură încăpere de suprafaţă, cu scheletul format din pari <strong>şi</strong>împletituri de nuiele, peste care se aplica o lutuială destul desubţire), industria litică păstrează trăsături mezolitice, dintre pieseleşlefuite fiind cunoscute topoarele <strong>şi</strong> tesle cvasi-calapod (planconvexe),rar perforate. Sunt cunoscute centre de extragere a sării,prin fierbere, din prelucrarea saramurii făcându-se în vase speciale(briquetage), conice, ceea ce permitea transportarea sării rezultate<strong>şi</strong> comercializarea la distanţă, prin troc.Viaţa spirituală e reprezentată printr-o serie de statuete de lut,prin reliefurile antropomorfe <strong>şi</strong> zoomorfe de pe ceramică, măsuţelealtăraş<strong>şi</strong> ornamentele incizate asemănătoare unor pictograme(Ocna Sibiului, jud. Sibiu <strong>şi</strong> Glăvăneştii Vechi, jud. Ia<strong>şi</strong>). Defuncţiierau înhumaţi în poziţie chircită, printre locuinţe, ca tipuriantropologice sunt atestate cel mediteranoid gracil, sporadicapărând <strong>şi</strong> protoeuropoide, mai robuste. Sfâr<strong>şi</strong>tul culturii Starčevo-Criş s-a produs ca urmare a pătrunderii purtătorilor complexuluicultural Vinča-Dudeşti, în regiunile sud-vestice (începutul fazei aIII-a), <strong>şi</strong> răspândirea comunităţilor culturii ceramicii liniare dinspreEuropa est-centrală, în regiunile nordice <strong>şi</strong> răsăritene (faza a IV-a)(Comşa, 1993; Marinescu-Bîlcu, 1993; Lazarovici, 1993;Ursulescu, 2001; Ursulescu, 2002).La periferia nord-vestică a ariei de răspândire a fazelor târzii aculturii Starčevo-Criş, prin asimilarea populaţiei tardenoisienelocale, mult întârziate, <strong>şi</strong> prin aculturaţie, s-a format <strong>şi</strong> a evoluat, lasfâr<strong>şi</strong>tul <strong>neolitic</strong>ului mijlociu <strong>şi</strong> în <strong>neolitic</strong>ul târziu, grupul culturalCiumeşti-Pişcolţ (jud. Satu Mare), care reprezintă o variantă aculturii liniar-ceramice timpurii din bazinul Tisei superioare <strong>şi</strong>câmpia Sătmarului (legată de manifestările similare din N. Ungariei<strong>şi</strong> S-E Slovaciei), în cadrul căruia s-a păstrat o industrie microlitică,lucrată din obsidian local, <strong>şi</strong> particularităţi în decorul ceramicii (linii139
www.cimec.roincizate, uşor albiate <strong>şi</strong> pictarea vaselor, cu negru, în stil liniargeometric) (fig. 95) (Lazarovici, 1993).În <strong>neolitic</strong>ul târziu (aprox. 5000–4250 bc), au pătruns înspaţiul carpato-danubiano-pontic, două curente etno-culturale,oarecum opuse ca direcţie <strong>şi</strong> origine: primul, mai timpuriu,reprezentând cel de al doilea mare val (cultural <strong>şi</strong> demografic)<strong>neolitic</strong> de origine sudică ∗ (anatoliano-egeeană), cu ceramicăneagră sau cenu<strong>şi</strong>e, puternic lustruită <strong>şi</strong> decorată cu pliseuri <strong>şi</strong>caneluri, individualizat prin culturile Vinča, Dudeşti <strong>şi</strong>, spre sfâr<strong>şi</strong>tuletapei, Hamangia, <strong>şi</strong> cel al doilea, de origine est-centraleuropeană,constituit din comunităţile ceramicii liniare târzii.Ulterior, din asimilarea fondului <strong>neolitic</strong> anterior <strong>şi</strong> îmbinareaelementelor etno-culturale, s-au născut, în spaţiul de referinţă,culturile <strong>şi</strong> grupele culturale e<strong>neolitic</strong>e timpurii (Ursulescu, 2002).Comunităţile culturii Vinča au ocupat Banatul (culturaBanatului, Gh. Lazarovici), unde, în parte au dislocat, în parte auasimilat comunităţile Starčevo-Criş (Lazarovici, 1993), <strong>şi</strong> părţilevestice ale Olteniei (aspectul cultural Rast, Vl. Dumitrescu), undes-au mixtat cu cele ale culturii Dudeşti (Ursulescu, 2002). Într-oanumită etapă a evoluţiei lor, aceste comunităţi au pătruns înPodişul Transilvaniei, unde au asimilat grupurile Starčevo-Crişfoarte târzii, de tip Lumea Noua–Cheile Turzii–Cluj, <strong>şi</strong> au formatcultura Turdaş (Lazarovici, 1993).De<strong>şi</strong> au cunoscut fenomene de retardare a dezvoltării lor, pemăsura expansiunii spre nord-vest, <strong>şi</strong> de revenire <strong>şi</strong> înflorire,comunităţile vinčiene au avut, <strong>şi</strong> prin perpetuarea unor puternicelegături cu zona de origine, un rol decisiv la trecerea societăţilorlocale la modul de viaţă e<strong>neolitic</strong>. Ceramica comunităţilor culturiiVinča din spaţiul Olteniei, Banatului <strong>şi</strong> Transilvaniei a prezentatacelea<strong>şi</strong> caracteristici (pastă, forme, decoruri) cu cea din zonelevecine (fig. 96) (Chapman, 1988; Comşa, 1993; Lazarovici,1993) Deosebit de interesant este sanctuarul descoperit înaşezarea de la Parţa (jud. Timiş), (fig. 97) (Lazarovici, 1993).Astfel, din sintezele arătate mai sus, printr-o evoluţieparticulară, de la zonă la zonă, s-au format civilizaţiile <strong>şi</strong> grupeleculturale ale e<strong>neolitic</strong>ului timpuriu: cultura Tisa/Tisza (o parte aBanatului <strong>şi</strong> estul Ungariei), Herpály, Lengyel şa (CâmpiaPannonică), aspectul cultural Rast (Oltenia de vest), cultura∗ Chalcolitic la origine, în Anatolia.140
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50:
www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52:
www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54:
www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56:
www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58:
www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60:
www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62:
www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63:
www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69:
www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71:
www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73:
www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75:
www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77:
www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79:
www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81:
www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83:
www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85:
www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87:
www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89:
www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91:
www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149: www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151: www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153: www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155: www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157: www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159: www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161: www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163: www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165: www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167: www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169: www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171: www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173: www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175: Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177: Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179: Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181: Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183: Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185: Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187: Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189: Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191: Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro