Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.roincizate, uşor albiate şi pictarea vaselor, cu negru, în stil liniargeometric) (fig. 95) (Lazarovici, 1993).În neoliticul târziu (aprox. 5000–4250 bc), au pătruns înspaţiul carpato-danubiano-pontic, două curente etno-culturale,oarecum opuse ca direcţie şi origine: primul, mai timpuriu,reprezentând cel de al doilea mare val (cultural şi demografic)neolitic de origine sudică ∗ (anatoliano-egeeană), cu ceramicăneagră sau cenuşie, puternic lustruită şi decorată cu pliseuri şicaneluri, individualizat prin culturile Vinča, Dudeşti şi, spre sfârşituletapei, Hamangia, şi cel al doilea, de origine est-centraleuropeană,constituit din comunităţile ceramicii liniare târzii.Ulterior, din asimilarea fondului neolitic anterior şi îmbinareaelementelor etno-culturale, s-au născut, în spaţiul de referinţă,culturile şi grupele culturale eneolitice timpurii (Ursulescu, 2002).Comunităţile culturii Vinča au ocupat Banatul (culturaBanatului, Gh. Lazarovici), unde, în parte au dislocat, în parte auasimilat comunităţile Starčevo-Criş (Lazarovici, 1993), şi părţilevestice ale Olteniei (aspectul cultural Rast, Vl. Dumitrescu), undes-au mixtat cu cele ale culturii Dudeşti (Ursulescu, 2002). Într-oanumită etapă a evoluţiei lor, aceste comunităţi au pătruns înPodişul Transilvaniei, unde au asimilat grupurile Starčevo-Crişfoarte târzii, de tip Lumea Noua–Cheile Turzii–Cluj, şi au formatcultura Turdaş (Lazarovici, 1993).Deşi au cunoscut fenomene de retardare a dezvoltării lor, pemăsura expansiunii spre nord-vest, şi de revenire şi înflorire,comunităţile vinčiene au avut, şi prin perpetuarea unor puternicelegături cu zona de origine, un rol decisiv la trecerea societăţilorlocale la modul de viaţă eneolitic. Ceramica comunităţilor culturiiVinča din spaţiul Olteniei, Banatului şi Transilvaniei a prezentataceleaşi caracteristici (pastă, forme, decoruri) cu cea din zonelevecine (fig. 96) (Chapman, 1988; Comşa, 1993; Lazarovici,1993) Deosebit de interesant este sanctuarul descoperit înaşezarea de la Parţa (jud. Timiş), (fig. 97) (Lazarovici, 1993).Astfel, din sintezele arătate mai sus, printr-o evoluţieparticulară, de la zonă la zonă, s-au format civilizaţiile şi grupeleculturale ale eneoliticului timpuriu: cultura Tisa/Tisza (o parte aBanatului şi estul Ungariei), Herpály, Lengyel şa (CâmpiaPannonică), aspectul cultural Rast (Oltenia de vest), cultura∗ Chalcolitic la origine, în Anatolia.140