www.cimec.rocu apropiate analogii în descoperirile de la Bouqras (fig. 16. 1-4).Deocamdată, în afara decorurilor pictate <strong>şi</strong> plastice, de peceramică <strong>şi</strong> pereţii construcţiilor, <strong>şi</strong> a statuetelor antropomorfe <strong>şi</strong>zoomorfe de piatră <strong>şi</strong> lut (fig. 16. 6, 8 ), nu se cunosc alte elementecare să vorbească despre spiritualitatea acestor comunităţi<strong>neolitic</strong>e timpurii din nordul Mesopotamiei (Lichardus et alii, 1985;Atlas, 1994).Pe fondul descris mai sus, s-a format cultura Hassuna(aprox. 5600–5200 bc), dezvoltată din Jazirah-ul irakian până peambele maluri ale Tigrului mijlociu, în regiunea Sinjar (tell-uleponim de la sud-est de Mossul, nordul Irakului, cercetatsistematic în 1943-1944, de S. Lloyd <strong>şi</strong> F. Safar)( Lloyd, Safar,1945).Ca ocupaţii, purtătorii acesteia practicau, ca <strong>şi</strong> înainta<strong>şi</strong>i lor,agricultura, pe bază de irigaţii, în condiţiile unor stepe aride, <strong>şi</strong>creşterea animalelor (bovine, porcine, ovi-caprine), poate într-unsistem trashumant, pendulatoriu între câmpia uscată, podiş <strong>şi</strong>zonele montane învecinate, completate de practicarea unormeştesuguri <strong>şi</strong> a comerţului.În domeniul material, sunt evidente moştenirile din perioadaanterioară, atât în ceea ce priveşte arhitectura, industria litică <strong>şi</strong>ceramica. Astfel, arhitectura a continuat să fie dezvoltată,construindu-se, din chirpici <strong>şi</strong> cărămizi crude, mari locuinţerectangulare, cu mai multe camere, <strong>şi</strong> anexe gospodăreşti, înspecial silozuri, tencuite cu gips sau cu bitum. În acela<strong>şi</strong> timp, laYarim Tepe I (Sinjar, vest de Mossul, Irak) este atestat <strong>şi</strong> un noutip de locuinţă, de formă rotundă, cu acoperişul în formă de cupolă.În cadrul spaţiilor gospodăreşti se găseau gropi, vetre, cuptoare,cuptoare pentru ars ceramica etc.Industria litică era compusă din vârfuri tip Byblos,confecţionate din silex, lame <strong>şi</strong> piese segmentiforme pentruseceră, realizate din obsidian, nuclee cu urmele cioplirii lamelare,topoare <strong>şi</strong> tesle şlefuite lucrate din roci verzui. Se cunosc unelte deos, bile de praştie din lut, în vreme ce cuprul <strong>şi</strong> plumbul au începutsă fie utilizate doar pentru podoabe (Yarim Tepe I).Ceramica culturii Hassuna cuprinde mai multe specii,diferenţiate pe faze (fig. 17. a–g): grosieră, forma comună fiindtipsia pentru decorticarea cerealelor (faza Ia-Ib); fină–pictată curoşu-brun pe angoba crem-ro<strong>şi</strong>atică, lustruită, a vasului,35
www.cimec.roprezentând ca motive benzi late sub buză, grupuri de linii oblice <strong>şi</strong>„căpriori” pe gâtul <strong>şi</strong> umărul urcioarelor, care sunt recipientelepredominante, numită <strong>şi</strong> ceramică pictată Hassuna arhaică (fazaIb); fină–incizată, caracterizată prin urcioare mari, decorate cugrupe de benzi liniare, obţinute prin zgârierea angobei umede,numită ceramică incizată Hassuna clasică (faza II).Alături de ceramica incizată Hassuna clasică, au fostconfecţionate, în cantităţi reduse vase pictate <strong>şi</strong> incizate, încadrateîn aşa-numita ceramică pictată Hassuna clasică, cu decor mat;motivele utilizate au fost cele “în spinare de peşte”, “brăduţ” <strong>şi</strong>triunghiulare (fig. 16. 7, 17. ), care sunt bine cunoscute în nivelurileHassuna târzii (fazele III-IV). De asemenea, au fost importate: omare cantitate de ceramică de tip Samarra, de bună calitate, <strong>şi</strong>puţine materiale de tip Halaf (Ippolitoni, 1970-1971).Către sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al VI-lea bc, toate siturile Hassuna aufost abandonate, din cauze greu de precizat, <strong>şi</strong> au fost ocupate decomunităţile Samarra <strong>şi</strong> Halaf, probabil în urma unor conflicte dinzonă, care nu sunt încă bine precizate.Cultura Samarra (după situl Samarra, Beit al-Khalifa, situatpe malul stâng al Tigrului, la nord de Bagdad, cercetat între 1911-1913 de E. Herzfeld), a ocupat, la sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al VI-lea <strong>şi</strong>începutul celui de-al V-lea (aprox. 5500–4900 bc), o zonă aflată încentrul Irakului (Baghouz, la vest, <strong>şi</strong> Choga Mami, Mandali, la est),marcând începuturile răspândirii comunităţilor umane în câmpiaaluvionară a Mesopotamiei, odată cu partea de nord-est aacesteia, ca urmare a trecerii la practicarea agriculturii bazate peirigaţii. Având centrul în valea Tigrului mijlociu (siturile Mubbadad,Tell Sawwan <strong>şi</strong> Samarra) <strong>şi</strong> în piemontul de la sud de Kirkuk, nordvestulZagrosului (aşezările Matarrah <strong>şi</strong> Rihan), purtătorii culturiiSamarra trecuseră la o agricultură avansată (noile specii cultivateerau orzul cu şase rânduri, inul <strong>şi</strong> unele leguminoase) <strong>şi</strong> oînfloritoare creştere a animalelor (bovine în special). La TellSawwan, irigarea câmpurilor cultivate se făcea din Tigru, în timp cela Mandali (Choga Mami), asigurarea umidităţii terenurilor agricolese realiza prin canale colectoare, săpate perpendicular pe cursulapelor.Purtătorii culturii Samarra au continuat, în parte, moştenireaprimită de la cultura Hassuna, aşa cum lasă impresia descopeririledin situl de la Matarrah, aflat la marginea nordică a arealului de36
- Page 1: www.cimec.ro
- Page 6 and 7: www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11: www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15: www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17: www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19: www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21: www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23: www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25: www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27: www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29: www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31: www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33: www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35: www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37: www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 40 and 41: www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45: www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89:
www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91:
www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93:
www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95:
www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97:
www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99:
www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101:
www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103:
www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105:
www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107:
www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109:
www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111:
www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113:
www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115:
www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117:
www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119:
www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121:
www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123:
www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125:
www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127:
www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129:
www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131:
www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133:
www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135:
www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137:
www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139:
www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141:
www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro