Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.robalcanic, direct, prin migraţia unor comunităţi de tip Protosesklo(Banat, Oltenia şi Podişul Transilvaniei), Starčevo-Criş (Muntenia,Moldova, R. Moldova şi vestul Ucrainei) şi Dudeşti-Hamangia(Dobrogea), şi indirect, prin aculturaţia multor elemente superioarede civilizaţie neolitică, mai timpurii sau mai târzii, şi eneolitice, întruncontext dinamic şi flux continuu. De aceea, deşi s-au găsit într-ozonă secundară de neolitizare, majoritatea fenomenelor etnoculturaledin spaţiul carpato-danubiano-pontic s-au dezvoltat încontinuarea şi în strânsă legătură, în special, cu cele balcanice,formula Ex Balcani lux (H. Todorova) fiind valabilă în parte(Ursulescu, 2001).Astfel, în jurul anilor 6000 bc, comunităţi umane neoliticeanatoliano-egeene, aparţinând fazei timpurii (aprox. 6000–5500bc), încadrate în orizontul cultural Anzabegovo-DonjaBranjavina-Cârcea-Ocna Sibiului-Gura Baciului, atribuitcomplexului Protosesklo ∗ , s-au deplasat pe culoarele Vardar-Morava şi Struma şi Mariţa-Isker, colonizând şi neolitizând o parteimportantă a Peninsulei Balcanice, Oltenia, Banatul şi Transilvaniaintracarpatică. Acestea au adus modul de viaţă neolitic pe deplinformat (cultivarea plantelor, creşterea animalelor, confecţionareaunei ceramici superioare pictate, cu înveliş roşu, puternic lustruit,pictat, uneori, cu alb, utilizându-se ca motive buline şi reţele delinii, elemente de plastică neolitică etc.). Acest orizont cultural aparticipat la formarea culturii Starčevo-Criş, din neoliticul mijlociupropriu-zis. Către sfârşitul neoliticului mijlociu (prima jumătate amileniului V bc), Muntenia, Moldova, R. Moldova şi vestul Ucraineiau fost neolitizate treptat de comunităţile culturii Starčevo-Criş(fazele III-IV), în vreme ce, după mijlocul mileniului al V-lea, triburiDudeşti şi Hamangia au introdus modul de viaţă neolitic înDobrogea (Ursulescu, 2002).Cea mai bine cunoscută cultură a neoliticului mijlociu esteStarčevo-Criş (aprox. 6000–5000/4500 bc), ale cărei comunităţiau populat aproape întreg spaţiul carpato-danubiano-pontic. Deşi,în partea de sud-vest, păstrează multe dintre trăsăturile de bazăale complexului cultural din care face parte, odată cu răspândireaspre nord şi est, se observă o decădere a tehnicii de prelucrare a∗ Specialiştii români au păreri diferite cu privire la atribuirea culturală a acestui orizont neolitic:Vl. Dumitrescu, Marin Nica, Gh. Lazarovici şi Silvia Marinescu-Bîlcu) îl leagă de culturaProtosesklo, Iuliu Paul consideră că aparţine unei culturi Precriş, în timp ce N. Ursulescu îlîncadrează în faza I a culturii Starčevo-Criş.138