www.cimec.roCeramica a fost realizată în cadrul unor ateliere de olărit,specializate, aşa cum a fost cel de la Sesklo, cu cuptoare evoluate,cu două camere, având ca forme: străchinile adânci cu margineaevazată, cupele cu picior, cănile <strong>şi</strong> paharele, urcioarele cu pereţiiprofilaţi, cu fundul inelar <strong>şi</strong> torţi pe umăr etc (fig. 53).Ceramica fină a avut mai multe specii: monocromă lustruită,în general ro<strong>şi</strong>e, fină, pictată cu roşu închis pe fondul albicios alvasului, fină, pictată cu alb pe fondul roşu, ca motive întâlnindu-sebenzile liniare, triunghiurile, spiralele, meandrele, tabla de şah,“dinţii de lup”, în timp ce specia semifină avea un decor răzuit,acoperit, uneori, cu culoare.De cultul fecundităţii <strong>şi</strong> fertilităţii, exprimat în diferite rituri <strong>şi</strong>practici, sunt legate statuetele antropomorfe pictate, imagini aleZeiţei-Mamă, phalloi, altarele (fig. 53. 11), sigiliile cu simbolurigeometrice (pintadere), (fig. 53. 16), <strong>şi</strong> spiralo-meandrice. Ritulfunerar este cunoscut foarte puţin, fiind vorba de morminteindividuale sau colective, în poziţie chircită, însoţite de un inventarspecific (Seferiadis, 1993).Civilizaţia Sesklo a evoluat <strong>şi</strong> în <strong>neolitic</strong>ul mijlociu grecesc,faza sa Zarkou făcând trecerea către cultura următoare, Dimini –faza veche. De asemenea, purtătorii culturii Sesklo au contribuit laformarea unor variante regionale, care reunesc diferitecaracteristici ale ceramicii (Lichardus et alii, 1985).În celelalte părţi ale Peloponezului, în <strong>neolitic</strong>ul timpuriu <strong>şi</strong>mijlociu (mileniul al VI-lea – începutul mileniului al V-lea bc) seîntâlnesc elemente de tip Protosesklo-Sesklo, dar <strong>şi</strong> elemente careîl individualizează, în special ceramica monocromă, strălucitoare,de tip curcubeu (rainbow ware), <strong>şi</strong> cea acoperită cu un fel de vernisdeschis, bun sau ro<strong>şi</strong>atic (urfirnis), pictată cu benzi liniare, motivegeometrice, romburi haşurate, triunghiuri, zig-zaguri etc.În cadrul organizării habitatului, se observă o serie despecificităţi, între care se remarcă utilizarea grotelor pentru locuit(Franchthi), alături de situri amplasate în zonele litorale, cu locuinţemai durabile (Lerna) sau sezoniere. În ceea ce priveşte domeniulspiritual, plastica antropomorfă <strong>şi</strong> zoomorfă a fost destul de bineilustrată, în special statuetele feminine, aşezate, cu mâinileîmpreunate la piept (Doamna de la Lerna) (Seferiadis, 1993).Cultura Dimini (situl eponim cercetat de Ch. Tsountas) acunoscut o deosebită înflorire în <strong>neolitic</strong>ul mijlociu <strong>şi</strong> târziu grecesc87
www.cimec.ro(Grecia centrală, Thessalia, vestul Macedoniei), mai ales în ceade-a doua jumătate a mileniului al V-lea <strong>şi</strong> începutul mileniului alIV-lea, evoluând de-a lungul a cinci faze, influenţe ale saleregăsindu-se până în valea Dunării mijlocii <strong>şi</strong> Transilvania.Cercetările efectuate la Dimini, Tsangli, Arapi, Otzaki, Souphli,Nea Nikomedia, Elateea, Orchomenos etc au arătat că a existat unhabitat diversificat, întemeiat în funcţie de condiţiile de mediu <strong>şi</strong>destinaţia aşezărilor: sate fortificate (fig. 54. F), cu locuinţe desuprafaţă, lucrate din caramizi crude, cătune <strong>şi</strong> chiar adăposturisub stânci sau grote. Industria litică era diversificată, fiind lucratădin silexuri <strong>şi</strong> obsidian (lame, lame trunchiate, gratoare,străpungătoare etc). Din piatră şlefuită s-au confecţionat: topoare,tesle, râşniţe, fusaiole, proiectile de praştie, brăţări. La acestea seadaugă o importantă industrie osteologică <strong>şi</strong> podoabele din scoivăSpondylus.Ceramica este foarte bine reprezentată de-a lungul tuturorcelor cinci faze. Prima fază, Tsangli s-a caracterizat printr-oceramică predominant cenu<strong>şi</strong>e sau neagră lustruită (numită <strong>şi</strong> detip Larissa), vădind o anumită influenţă Vinča A, puţin decorată –cu alb, cu cenu<strong>şi</strong>u pe suprafaţa cenu<strong>şi</strong>e (grey-on-grey) <strong>şi</strong>, mai rar,pictată cu negru pe fondul roşu al vasului (fig. 54. A). În faza adoua, Arapi, vasele au fost decorate policrom, cu o pictură mată,cu negru pe fond deschis (fig. 54. B). Din faza a treia, HaghiaSophia, se observă o îmbogăţirea a repertoriului formelor (vaselecu picior) <strong>şi</strong> decorurilor ceramice, realizate cu pictură albă pefondul roşu al recipientelor (fig. 54. C). În faza a IV-a, numită <strong>şi</strong>Otzaki (B), era cunoscută pictura cu negru pe fond roş (fig. 54. D),în vreme ce în faza a V-a, Dimini clasic, ornamentaţia ceramicii acăpătat o deosebită amploare, decorul combinat fiind foarte rafinat,realizat prin pictare cu brun sau crem, în asociere cu motiveleincizate (fig. 54. E).Ca motive decorative au fost utilizate cele geometrice (cercuri,volute, pătrate, romburi), ornamente în reţea, în şah, <strong>şi</strong> o variatăgamă de spirale <strong>şi</strong> meandre, simple sau combinate, redate prinbenzi pictate, organizate în metope, dovedind strânse legături cucivilizaţiile contemporane din răsăritul Peninsulei Balcanice.În ceea ce priveşte viaţa spirituală a acestor comunităţi, aufost descoperite gropi rituale (bothroi), de fundaţie sau nu, vase decult, zoomorfe <strong>şi</strong> antropomorfe, o bogată plastică antropomorfă <strong>şi</strong>88
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41: www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45: www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141:
www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro