www.cimec.rozoomorfă, pictată sau nu, dispusă în diferite asocieri cultice, chiarîn complexe de cult în grote. Ritul funerar este foarte puţincunoscut, din faza Tsangli fiind cunoscută o necropolă deincineraţie la Plateia Magoula Zarkou, unde resturile de cremaţieîmpreună cu mici vase au fost depuse în vase-urnă (Lichardus etalii, 1985; Seferiades, 1993).În <strong>neolitic</strong>ul mijlociu <strong>şi</strong> târziu, a doua jumătate a mileniului alV-lea-începutul mileniului al IV-lea bc, în răsăritul Macedoniei <strong>şi</strong>zona tracă a Greciei, au evoluat comunităţi ale culturilorParadimini <strong>şi</strong> Karanovo II-III (Veselinovo), cunoscută <strong>şi</strong> subdenumirea de Topolnica-Akropotamos (S Bulgariei) caracterizateprin mai multe categorii ceramice: fină, monocromă, cenu<strong>şi</strong>eneagră,cu decor canelat; black-topped, cu suprafaţa lustruită,pictată cu alb, brun <strong>şi</strong> cu grafit; pictată cu negru pe angobăcărămizie sau cu alb pe angobă ro<strong>şi</strong>e; decorată cu benzi mate– maron, cenu<strong>şi</strong>i <strong>şi</strong> violacee pe fond cenu<strong>şi</strong>u sau pe angobăgri sau crem.Descoperirile de la Dikili Tash, Sitagrioi, Akropotamos,Paradimini demonstrează existenţa unei continuităţi a tipului dehabitat (de-a lungul râurilor, case din chirpici), a unei diversificateindustrii litice <strong>şi</strong> osteologice, alături de care, către sfâr<strong>şi</strong>tulperioadei, apar piesele mici de cupru (Dikili Tash I). Purtătoriiacestor comunităţi au practicat agricultura (grâu, orz, ovăz, linte,mazăre etc), creşterea animalelor (ovi-caprine, bovine, suine),vânătoarea <strong>şi</strong> culesul.Despre viaţa spirituală a acestora vorbeşte bogata plasticăantropomorfă, naturalistă sau stilizată, măsuţele-altar cu treipicioare, decorate prin pictare <strong>şi</strong> incizare, ritul funerar nefiind încăcunoscut (Seferiadis, 1993).În perioada următoare, a <strong>neolitic</strong>ului târziu <strong>şi</strong> e<strong>neolitic</strong>uluitimpuriu (sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al V-lea–începutul mileniului al IV-leabc), în răsăritul Macedoniei <strong>şi</strong> zona tracă a Greciei au evoluatcomunităţile culturii Mariţa, care reprezintă, în fapt, aspectul sudical complexului cultural Boian-Karanovo V, interesante fiind, înacest sens, descoperirile de la Dikili Tash, Sitagrioi, Akropotamos,Paradimini ş. a., urmate, în <strong>neolitic</strong>ul târziu/e<strong>neolitic</strong>ul clasic(mileniul al IV-lea bc) de purtătorii aspectului sudic (balcanic) alcomplexului cultural Gumelniţa-Kodžadermen-Karanovo VI.O parte din zona Thessaliei a fost ocupată, în cea de-a doua89
www.cimec.rojumătate a mileniului al IV-lea bc, de comunităţile culturiiRakhmani, caracterizate printr-o ceramică originală, de culoarecafenie, ro<strong>şi</strong>e sau neagră, policromă, decorată cu o pictură crudă,groasă, prăfoasă, realizată cu culorile albă, ro<strong>şi</strong>atică, gălbuie(crusted ware), redând diferite motive spiralice, meandrice <strong>şi</strong>geometrice (arce de cerc, triunghiuri, şah etc), care fac trecereacătre epoca bronzului în regiune (Lichardus et alii, 1985;Seferiadis, 1993).Neoliticul cretan vechi, datat în mileniile al VI-lea – al V-leabc, este cunoscut doar prin cercetările de la Knossos, în cadrul luifiind decelată o fază aceramică. La rândul său, <strong>neolitic</strong>ul cretan acunoscut o evoluţie firească. Astfel, dacă locuirea aceramică s-acaracterizat prin bordeie, ulterior au fost realizate locuinţetemeinice, de cărămidă crudă, pe fundaţii de piatră, dotate cu maimulte încăperi, cu silozuri <strong>şi</strong> cuptoare.Industria litică a păstrat multe din tradiţiile microlitismului <strong>şi</strong>geometrizării, din piatră şlefuită erau confecţionate topoare, tesle,măciuci perforate etc. Ceramica a fost lucrată dintr-o pastă debună calitate, cunoscând mai multe specii monocromă <strong>şi</strong>policromă, neagră, ro<strong>şi</strong>atică, cenu<strong>şi</strong>e, lustruită, decorată cu motiveplastice sau încrustate <strong>şi</strong> pictate (haşuri, spinări de peşte, benzipunctate, triunghiuri, zig-zaguri, tabla de şah etc.). De asemenea,sunt cunoscute numeroase statuete antropomorfe, feminine <strong>şi</strong>masculine, din care cele redate în poziţie aşezată vor evolua spreschematizare, precum <strong>şi</strong> cele zoomorfe, reprezentând, mai ales,bovine. Ritul funerar era reprezentat de inhumaţia nou-născuţilor,copiilor <strong>şi</strong> adulţilor, depu<strong>şi</strong> în poziţie chircită.Multe dintre aceste elemente au fost transmise <strong>neolitic</strong>uluimijlociu cretan, caracterizat prin utilizarea ceramicii netezite –neagră, cenu<strong>şi</strong>e, ro<strong>şi</strong>atică, câteodată angobată, decorată cucaneluri <strong>şi</strong> incizii (linii drepte, haşuri, benzi haşurate, “căpriori”,“spinări de peşte”, triunghiuri, romburi), care s-a transmis <strong>şi</strong><strong>neolitic</strong>ului târziu cretan (mileniul al IV-lea bc).În zona Cicladelor, <strong>neolitic</strong>ul mijlociu <strong>şi</strong> târziu (sfâr<strong>şi</strong>tulmileniului al V-lea-începutul mileniului al IV-lea bc), într-un mediuspecific insular (Antiparos, Mykonos, Melos, Naxos), s-a dezvoltatcultura Saliagos, care a cunoscut o economie particulară, bazatăpe agricultură, creşterea animalelor, navigaţie, pescuit <strong>şi</strong> comerţulcu obsidian de Melos. Ceramica caracteristică acestei culturi era90
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45: www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro