www.cimec.ropolonice, vasele fiind arse la roşu-vineţiu, având ca mijloace deprindere: şnururi orizontale netezite, butoane <strong>şi</strong> torţi bandate, fiindsemnalate diferenţieri regionale între siturile din sudul Italiei(Liguria, Calabria, Sicilia) <strong>şi</strong> cele din jurul Adriaticii, în special celede pe coasta vestică a Peninsulei Balcanice ((Bosnia <strong>şi</strong>Hertegovina), între aşezările provensale (Châteauneuf-lès-Martigues) <strong>şi</strong> cele din Languedoc (Gazel) sau între cele din zonaValenciei <strong>şi</strong> Barcelonei <strong>şi</strong> sudul Spaniei. Motivele decorative suntrealizate prin imprimare cu ajutorul valvelor cardium, cu unpieptene sau cu unghia, formând linii în zig-zag, dispuse în benziorizontale sau în panouri <strong>şi</strong> metope, la partea superioară a vaselor,în aşa-numitul stil impresso-cardial (Wittle, 1985; Vaquer, 1998).Sistemul incipient de practicare a agriculturii itinerante <strong>şi</strong>creşterea animalelor prin transhumanţă, au condus la răspândireaceramicii cardiale care a ajuns până în Ardèche, la Ronze <strong>şi</strong>Oullins (Franţa). Ulterior, această cultură a evoluat <strong>şi</strong> se poatevorbi de un epicardial, dezvoltat, în mileniul IV bc, până în MasivulCentral Francez.În Corsica, la sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al VI-lea <strong>şi</strong> începutulmileniului al V-lea bc, au evoluat comunităţile grupului culturalBasian (situl Basi), care a făcut parte din complexul culturalcardial, specific pentru lumea mediteraneană, ai cărui purtătorierau agricultori <strong>şi</strong> crescători de animale, în special ovine (Mohen,1988).*******Complexul liniar-ceramic, denumit <strong>şi</strong> Bandkeramik (F.Klopfleish, 1903) sau Linear-bandkeramik, Rubané, Volutovákeramika sau Ceramika wstęgowa, <strong>şi</strong> Danubian (considerat deG. Childe drept cel mai vechi <strong>neolitic</strong> din Europa dunăreană)desemnează ansamblul cultural datat în Neoliticul timpuriu dinEuropa centrală <strong>şi</strong> vestică, răspândit de la Marea Neagră <strong>şi</strong> pânăla Atlantic <strong>şi</strong> individualizat prin totalitatea manifestărilor sale, caredenotă o reală unitate în diversitate, atât în ceea ce priveşteeconomia, modul de întemeiere a aşezărilor <strong>şi</strong> locuinţelor, cât <strong>şi</strong>ritualul funerar <strong>şi</strong> spiritualitatea. Acest complex cultural cuprindedouă variante (entităţi) principale: Ceramica liniară orientală <strong>şi</strong>Ceramica liniară occidentală, precum <strong>şi</strong> toate variantele <strong>şi</strong>faciesurile regionale care au derivat: ceramica punctată (LaCéramique Pointillée), Hinkelstein, Grossgartach, Rössen,107
www.cimec.roLiniarul recent (târziu) din Bazinul Parizian etc (Lichardus-Itten, 1988 a).Acest complex cultural liniar-ceramic s-a format la sfâr<strong>şi</strong>tulmileniului al VI-lea <strong>şi</strong> în prima jumătate a mileniului al V-lea bc, caurmare a contactelor <strong>şi</strong> sintezelor/asimilărilor dintre purtătoriicomplexului cultural Starčevo-Criş care s-au răspândit în valeaDunării Mijlocii (pannonice), Transdanubia (regiunea de la vest deDunăre) <strong>şi</strong> în bazinul carpatic de nord-vest (în Ungaria <strong>şi</strong> Slovacia),cu cei ai mezoliticului local mult întârziat, unde s-au format: culturaSzatmár (a ceramicii liniare Alföld), în Ungaria, grupulCiumeşti-Pişcolţ, în România, <strong>şi</strong> cultura liniară Barca, înSlovacia, trei entităţi etno-culturale care constituie o unitate, chiardacă au fost denumite diferit în istoriografiile maghiară, slovacă <strong>şi</strong>română (Lichardus et alii, 1985).Din această zonă originară, purtătorii complexului cu ceramicăliniară au colonizat succesiv, încă din etapele vechi (începutulmileniului al V-lea bc), cea mai mare parte a Europei centrale,ajungând până în nordul Poloniei, în landurile Hessa, Saxoniainferioară, valea Rhinului (Baden-Wurtemberg <strong>şi</strong> Rhenania-Palatinat), Hanovra, punând bazele aşa-numitei culturi cuceramică liniară occidentală. Începând cu cea de-a doua etapă(începuturile celei de a doua jumătăţi a mileniului al V-lea bc), aufost colonizate regiunile mai vestice din zona Rhinului Inferior <strong>şi</strong>Limbourg (Olanda), în vreme ce, în cea de-a treia etapă (sfâr<strong>şi</strong>tulmileniului al V-lea bc), au ocupat Bazinul Parizian, cum se observăîn situl de la Larzicourt (Franţa) (Lichardus-Itten, 1988 b).În cursul dezvoltării lor (mijlocul mileniului V bc), comunităţileliniar-ceramice occidentale au trecut la răsăritul arcului carpatic, <strong>şi</strong>s-au aşezat în Polonia sudică, Moldova <strong>şi</strong> Ucraina vestică, unde auformat cultura liniar-ceramică orientală (Ursulescu, 1990). Esteposibil ca deplasarea comunităţilor liniar-ceramice spre vest, nordvest<strong>şi</strong> est-nord-est să se fi realizat în condiţiile presiunilorexercitate de răspândirea, dinspre Anatolia <strong>şi</strong> Balcani acomunităţilor <strong>neolitic</strong>e târzii/chalcolitice timpurii cu ceramicăneagră, lustruită <strong>şi</strong> canelată (în special Vinča-Hotniţa-Dudeşti).Începând cu cea de-a doua etapă, se observă o regionalizarea dezvoltării comunităţilor liniar-ceramice occidentale, vizibilă, maiales, în domeniul decorului ceramicii. Astfel, în Cehia, Moravia <strong>şi</strong>Slovacia s-a dezvoltat stilul Ačkovy iar mult spre vest, în108
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50:
www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52:
www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54:
www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56:
www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58:
www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143: www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149: www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151: www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153: www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155: www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157: www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159: www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro