www.cimec.roFaza PPNB (7600–6000 bc) reprezintă o extindere a moduluide viaţă <strong>neolitic</strong> incipient, fiind cunoscut, în stadiul actual alcercetărilor, din Anatolia până în Peninsula Arabică, în cadrul săudefinindu-se mai multe faciesuri: al Eufratului mijlociu, cel din zonaDamascului, palestinian, Taurus. În această perioadă s-a produsneolitizarea Anatoliei <strong>şi</strong> s-a extins modul de viaţă <strong>neolitic</strong> înîntreaga zonă irakiano-iraniană.În cadrul utilajului litic, predomină piesele lamelare, cioplitedintr-un nucleu naviform. De asemenea, sunt numeroase vârfurilede tip Jerichon (fig. 9. 2), cu peduncul <strong>şi</strong> aripioare, caracteristicpentru faciesurile palestinian <strong>şi</strong> sirian al PPNB (Beidha <strong>şi</strong> Negev, înIordania, Munhata <strong>şi</strong> Nahal Divshon în Israel, Tell Aswad II <strong>şi</strong>Ramad în Siria), de tip Byblos (fig. 9. 3), lamelar, cu pedunculretuşat, de dimensiuni variabile, întrebuinţat ca vârf de săgeată<strong>şi</strong>/sau pumnal (Mureybet IV, Abu Hureyra în zona Eufratuluimijlociu, Siria, Çayönü <strong>şi</strong> Cafer Hüyük, în faciesul anatolianTaurus/Turcia, Jerichon <strong>şi</strong> Beidha, Ras-Shamra V C, pe litoralulsirian, <strong>şi</strong> Bouqras <strong>şi</strong> El Kowm, în zona deşertului sirian) <strong>şi</strong> tipulAmuq (fig. 9. 1, 4), cu peduncul <strong>şi</strong> retuşe lamelare, specific pentrufazele mijlocii <strong>şi</strong> târzii (Tell Aswad II, Ghoraifa I B, Ramad II, înSiria, Munhata în Israel <strong>şi</strong> Beidha). În acela<strong>şi</strong> timp, în acelea<strong>şi</strong> situriexistă dovezi ale şlefuirii uneltelor de silex (Cauvin, 1978; Cauvin,1994).La Çayönü/Turcia (aprox. 7250–6570 bc) <strong>şi</strong> Ali Kosh/Iran(faza Ali Kosh, aprox. 6600–6000 bc) s-au descoperit cele maivechi piese lucrate din aramă (mărgele lucrate prin batere la rece)<strong>şi</strong> brăţări de malachit (Lichardus et alii, 1985).Numărul aşezărilor PPNB s-a înmulţit, locuinţele tipice fiindcele rectangulare, cu una sau mai multe încăperi (Abu Hureyra,Mureybet IV, în Siria, Ali Kosh–faza Bush Mordeh/Iran, Jarmo/Irak,Jerichon, Munhata etc.). O menţiune aparte merită construcţiilerectangulare de la Çayönü, realizate cu pereţii din lemn acoperit culut, cu mai multe planuri, care au avut destinaţii diferite: locuinţe,magazii pentru păstrarea rezervelor alimentare, sanctuare etc.. Totîn acest spaţiu anatolian, la Hacilar (nivelurile aceramice) secunosc case rectangulare, construite din cărămizi crude, pe temeliide piatră, cu podeaua unsă cu lut, netezită <strong>şi</strong> pictată, dispuse înjurul unor curţi în care se aflau cuptoarele. În acela<strong>şi</strong> timp,locuinţele cu planurile circulare au continuat să fie folosite în23
www.cimec.rozonele periferice din sud, unde se cunosc <strong>şi</strong> locuinţe etajate(Beidha), (fig. 9. 10). Podeaua acestora era adesea acoperită cuun strat de var, câteodată pictată.Economia agricolă s-a consolidat în această fază, mai alesprin introducerea unor noi plante de cultură. Totodată, existăsemne tot mai evidente că se trecuse la creşterea animalelor:ovicaprine <strong>şi</strong> poate suine la Çayönü <strong>şi</strong> Jerichon, <strong>şi</strong> bovinele laMureybet IV <strong>şi</strong> Tell Halula (Siria).În ceea ce priveşte viaţa spirituală, se observă o înmulţire <strong>şi</strong>diversificare a statuetelor antropomorfe <strong>şi</strong> zoomorfe, legate decultele agricole, construirea unor sanctuare (Çayönü) <strong>şi</strong> oîmbogăţire a practicilor funerare. Au fost descoperite craniimodelate cu lut <strong>şi</strong> var, având ochii modelaţi cu scoici (Jerichon, fig.9. 8), cranii depuse pe postamente de argilă, independent demorminte (Mureybet IV), sau aranjate în sanctuare (Çayönü),demonstrând, probabil, existenţa unui cult al strămo<strong>şi</strong>lor (Kenyon,1957; Cauvin, 1994).După câteva experienţe anterioare, materializate, aşa cumam văzut, în confecţionarea unor statuete antropomorfe <strong>şi</strong>zoomorfe din argilă arsă, la sfâr<strong>şi</strong>tul perioadei PPNB s-a trecut, înOrient, la realizarea ceramicii propriu-zise, precedată de o fază a“veselei albe”, realizată din var stins <strong>şi</strong> gips, prezentă, în mileniul alVII-lea bc, în Siria <strong>şi</strong> Liban. Pe baza elementelor economice,sociale <strong>şi</strong> spirituale, acumulate pe parcursul fazelor PPNA <strong>şi</strong> PPNBse vor forma <strong>şi</strong> vor evolua civilizaţiile Neoliticului Ceramic timpuriudin Orient.În timpul Neoliticului propriu-zis, caracterizat <strong>şi</strong> prin producţiaceramică, s-a produs o deosebită diversificare a fenomenelor etnoculturaledin Orient, evoluţia comunităţilor umane putând fi urmărităpe următoarele regiuni: zona de litoral a Siriei, regiunea Eufratuluimijlociu (Siria), Liban, Levantul sudic, Anatolia (Turcia),Mesopotamia <strong>şi</strong> regiunea Zagros (Irak), Iranul de vest, între careau existat fireşti legături.*******La începuturile Neoliticului ceramic, în zona de litoral a Siriei,s-a dezvoltat complexul cultural al Neoliticului siro-cilician,definit de R. Braidwood (Braidwood, 1955; Braidwood 1960 b),care s-a răspândit în Turcia de SV <strong>şi</strong> Siria de NV, în mileniul al VIbc, reprezentând un nou mod de viaţă dezvoltat în apropierea24
- Page 1: www.cimec.ro
- Page 6 and 7: www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11: www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15: www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17: www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19: www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21: www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23: www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25: www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 28 and 29: www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31: www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33: www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35: www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37: www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39: www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41: www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45: www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77:
www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79:
www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81:
www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83:
www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85:
www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87:
www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89:
www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91:
www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93:
www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95:
www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97:
www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99:
www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101:
www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103:
www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105:
www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107:
www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109:
www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111:
www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113:
www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115:
www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117:
www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119:
www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121:
www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123:
www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125:
www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127:
www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129:
www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131:
www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133:
www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135:
www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137:
www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139:
www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141:
www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro