www.cimec.ronişă).Nagadianul I (situl Nagada/Egipt) sau predinasticulI/Amratian (situl El-Amra) s-a dezvoltat în Egiptul mijlociu, Nubia <strong>şi</strong>în deşertul oriental, între aprox. 4000–3500 bc. În ceea ce priveştehabitatul uman, la Mahasna au fost descoperite locuinţe uşoare dinlemn. Utilajul litic era bifacial <strong>şi</strong> cuprindea săgeţi, diferite tipuri decuţite, topoare şlefuite <strong>şi</strong> capete de măciuci, discoidale sau conice.De asemenea, purtătorii nagadianului I au mai confecţionatpalete de fard din <strong>şi</strong>st, reprezentări antropomorfe <strong>şi</strong> zoomorfe dinos <strong>şi</strong> fildeş, <strong>şi</strong> au utilizat pe scară largă arama. Spre deosebire debadarian, ceramica Nagada I era pictată cu alb pe fond roşu, camotive cunoscându-se cele liniare <strong>şi</strong> naturaliste. Au fostconfecţionate, deopotrivă, vase tubulare de piatră (bazalt), cu torţiperforate <strong>şi</strong> adesea picior conic (fig. 47) (Cornevin, 1981;Mandics, 1983).Nagadianul II sau predinasticul mijlociu/ Gerzeean (situlEl-Gerzeh, Egiptul de Jos), cuprins între aprox. 3500–3100 bc, acunoscut o extindere deosebită, din zona Fayoum până în Nubiaegipteană de sud, ca <strong>şi</strong> la Hemamieh <strong>şi</strong> Mostagedda. Locuinţeleerau de diferite forme, fie adăposturi simple, fie colibe de lut, uşoradâncite. Industria litică era alcătuită din cuţite cu tăişul concavoconvex<strong>şi</strong> vârful întors în sus <strong>şi</strong> secţiunea în formă de V (fig. 48. 1),având mânerele acoperite cu plăcuţe de aur sau fildeş, măciucipiriforme <strong>şi</strong> vase elipsoidale sau tubulare, palete de fard, de formăzoomorfă etc. Din os <strong>şi</strong> fildeş s-a realizat un repertoriu deosebit devariat de podoabe.Prelucrarea aramei a cunoscut o deosebită extensie,confecţionându-se pumnale, vârfuri, ace, topoare, tesle, dălţi. Eraucunoscute <strong>şi</strong> obiecte realizate din alte metale: aur, argint, fiermeteoritic <strong>şi</strong> plumbCeramica cu decor alb a fost înlocuită printr-o veselă cu torţiondulate, ro<strong>şi</strong>atică sau gălbuie, cu forme asemănătoare vaselor dinpiatră. Decorul ceramicii era foarte bogat, fiind realizat cu brun,motivele fiind variate: spirale, bărci (fig. 48. 2), elemente vegetale,păsări flamingo, personaje cu braţele ridicate etc. Domeniuluispiritual îi sunt atribuite figurinele extrem de schematizate, din os <strong>şi</strong>fildeş. Practicile funerare au cunoscut o perfecţionare, morţii fiinddepu<strong>şi</strong> într-un “sicriu” de lemn, lut, împletitură sau cărămizi <strong>şi</strong> înurcioare mari, <strong>şi</strong> erau însoţiţi de ofrande depuse în gropi laterale.77
www.cimec.roCătre sfâr<strong>şi</strong>tul culturii au apărut sigiliile cilindrice <strong>şi</strong> diferite motivesimbolice, care prefigurează scrierea hieroglifică (Vila, 1988 a).Chiar dacă faza a III a nagadianului, numit <strong>şi</strong> Semainian,prezintă un recul faţă de cele anterioare, în ansamblul său aceastăcultură e<strong>neolitic</strong>ă a mileniului al IV-lea bc din Egiptul de mijloc amarcat deosebite progrese tehnologice, economice, artistice <strong>şi</strong>spirituale contribuind la constituirea culturii faraonice a regatuluivechi.*******Civilizaţiile <strong>neolitic</strong>e dezvoltate în Egiptul de Jos,dezvoltate pe cursul inferior al Nilului, prezintă o serie decaracteristici particulare care le diferenţiază faţă de cele din sud,atât în ceea ce priveşte dimensiunile siturilor, ceramicamonocromă, cât <strong>şi</strong> folosirea îndelungată a inhumaţiei în interiorullocuinţelor.Fayoumianul B, denumit astfel după oaza <strong>şi</strong> bazinul Fayoumdin Egipt, (aprox. 6500– 5200 bc) este prima civilizaţie cu caracter<strong>neolitic</strong> preceramic, în care s-au resimţit încă puternice tradiţiiepipaleolitice, reprezentate de lamelele simple, microlitegeometrice <strong>şi</strong> vârfuri de săgeată, alături de care au apărut dălţiconcave, denotând o serie de legături cu culturile contemporanedin Sahara. Nu se poate preciza, deocamdată, în ce măsurăpurtătorii acestei civilizaţii au cunoscut o economie de producţie.Spre deosebire de faza anterioară, faza A a fayoumianului(cu date C 14 cuprinse între 4450–3850 bc) s-a dezvoltat peîntregul parcurs al mileniului al V-lea bc, caracterizându-se printr-oeconomie de producţie evoluată. De<strong>şi</strong> nu au fost descoperitelocuinţe, se cunoaşte că proviziile erau păstrate în coşuri îngropateîn puţuri-silozuri. Se practica agricultura (grâu, orz, mei, in),creşterea animalelor (bovine, ovi-caprine, porcine), erau vânaţihipopotami <strong>şi</strong> prinse broaşte ţestoase, iar pescuitul era extins.Industria litică prezintă multe elemente de tradiţie Fayoum B, fiinddescoperite numeroase seceri, râşniţe, zdrobitoare <strong>şi</strong> topoarecioplite cu tăişul ascuţit, iar industria osteologică a fost diversificată(palete de fard, în special). Ceramica a fost de factură grosieră,având suprafaţa ro<strong>şi</strong>atică <strong>şi</strong> neagră, uneori lustruită, cu unrepertoriu variat al formelor, remarcându-se vasele cu piciordecorate cu proeminenţe mamelonare, care prezintă asemănări cubadarianul. Nu au fost descoperite, deocamdată, morminte78
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31: www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33: www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35: www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37: www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39: www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41: www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45: www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131:
www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133:
www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135:
www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137:
www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139:
www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141:
www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro