Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.rocu apropiate analogii în descoperirile de la Bouqras (fig. 16. 1-4).Deocamdată, în afara decorurilor pictate şi plastice, de peceramică şi pereţii construcţiilor, şi a statuetelor antropomorfe şizoomorfe de piatră şi lut (fig. 16. 6, 8 ), nu se cunosc alte elementecare să vorbească despre spiritualitatea acestor comunităţineolitice timpurii din nordul Mesopotamiei (Lichardus et alii, 1985;Atlas, 1994).Pe fondul descris mai sus, s-a format cultura Hassuna(aprox. 5600–5200 bc), dezvoltată din Jazirah-ul irakian până peambele maluri ale Tigrului mijlociu, în regiunea Sinjar (tell-uleponim de la sud-est de Mossul, nordul Irakului, cercetatsistematic în 1943-1944, de S. Lloyd şi F. Safar)( Lloyd, Safar,1945).Ca ocupaţii, purtătorii acesteia practicau, ca şi înaintaşii lor,agricultura, pe bază de irigaţii, în condiţiile unor stepe aride, şicreşterea animalelor (bovine, porcine, ovi-caprine), poate într-unsistem trashumant, pendulatoriu între câmpia uscată, podiş şizonele montane învecinate, completate de practicarea unormeştesuguri şi a comerţului.În domeniul material, sunt evidente moştenirile din perioadaanterioară, atât în ceea ce priveşte arhitectura, industria litică şiceramica. Astfel, arhitectura a continuat să fie dezvoltată,construindu-se, din chirpici şi cărămizi crude, mari locuinţerectangulare, cu mai multe camere, şi anexe gospodăreşti, înspecial silozuri, tencuite cu gips sau cu bitum. În acelaşi timp, laYarim Tepe I (Sinjar, vest de Mossul, Irak) este atestat şi un noutip de locuinţă, de formă rotundă, cu acoperişul în formă de cupolă.În cadrul spaţiilor gospodăreşti se găseau gropi, vetre, cuptoare,cuptoare pentru ars ceramica etc.Industria litică era compusă din vârfuri tip Byblos,confecţionate din silex, lame şi piese segmentiforme pentruseceră, realizate din obsidian, nuclee cu urmele cioplirii lamelare,topoare şi tesle şlefuite lucrate din roci verzui. Se cunosc unelte deos, bile de praştie din lut, în vreme ce cuprul şi plumbul au începutsă fie utilizate doar pentru podoabe (Yarim Tepe I).Ceramica culturii Hassuna cuprinde mai multe specii,diferenţiate pe faze (fig. 17. a–g): grosieră, forma comună fiindtipsia pentru decorticarea cerealelor (faza Ia-Ib); fină–pictată curoşu-brun pe angoba crem-roşiatică, lustruită, a vasului,35