Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.rode seceră prinse în mânere de corn de cerb, topoare şi tesle dinamfiobolit etc.Ceramica era compusă din mai multe varietăţi: grosieră, cudegresant vegetal (paie şi pleavă), monocromă, cu forme globulareşi semisferice şi rare decoruri imprimate, fină, pictată cu alb,monocromă cenuşie şi roşiatică, ornamentată mai ales cu caneluri.Se cunosc câteva mese de argilă, care au putut servi ca altare, şi oplastică feminină redusă numeric, schematizată, statuetele fiindornamentate, uneori, cu caneluri. Ca rit funerar era practicatăinhumaţia în cadrul aşezărilor, defuncţii fiind depuşi în poziţiechircită pe dreapta.În zona de litoral a Traciei, în perioada corespunzătoare aneoliticului timpuriu (Karanovo II, mileniului al VI-lea BC), a fostdefinită cultura Conevo, destul de puţin cunoscută, care a avut oceramică grosieră şi fină, cenuşie, cenuşie-neagră şi brunădecorată doar cu caneluri, care, credem, că poate fi pusă înlegătură cu ansamblul cultural al neoliticului mijlociu şi târziubalcanic, cu ceramică cenuşie neagră, lustruită şi canelată (Vinča-Hotnica-Dudeşti), cu toate aspectele şi faciesurile sale balcanocarpato-dunărene(Bojadjiev, Dimov, Todorova, 1993).În regiunea centrală a Bulgariei, mai ales în bazinele râurilorMariţa şi Tundža, a evoluat, în mileniul al VI-lea BC (mileniului al.V-lea bc), cultura Karanovo III-Veselinovo, specifică pentruneoliticul mijlociu din zonă, care, din punct de vedere economic,prezintă puţine deosebiri faţă de neoliticul timpuriu. De asemenea,habitatul uman prezintă o serie de elemente de continuitate (planulpredeterminat al locuirii în tell, locuinţele cu pereţii din lutuieli,mobilierul şi complexele gospodăreşti din lut etc).Ceramica fină a acestei culturi era de culoare cenuşie saucenuşie-neagră, cu suprafaţa bine netezită, cu forme bitronconice,rar decorate. Plastica antropomorfă era bine reperezentată,împletind tendinţele naturaliste, în redarea corpului, cu celeschematice, la reprezentarea capului şi a componentelor sale(Lichardus et alii, 1985).Neoliticul târziu balcanic este datat în cea de-a doua jumătatea mileniului al VI-lea BC (mileniului al V-lea bc), când, în cea maimare parte a regiunii, se formează, sub impactul unor puterniceprezenţe şi influenţe venite dinspre chalcoliticul anatolian,complexul cultural vinčian, cu ceramică cenuşie, neagră,93