www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 1952), cunoscută în urma cercetărilor dinsiturile Baia/Hamangia, Ceamurlia de Jos, Medgidia, Hârşova,Cernavoda, Techirghiol, Mangalia (România) <strong>şi</strong> Durankulak, ŠablaBalčik, Draganovo, Černa, Luljakovo (Bulgaria). Începuturileacesteia par să se fi produs în timpul fazelor evoluate ale culturilorDudeşti-Hotnica <strong>şi</strong> Usoe, cu care există unele interferenţe(Bojadjiev, Dimov, Todorova, 1993; Comşa, 1993), despre carevom vorbi în subcapitolul Neoliticul <strong>şi</strong> e<strong>neolitic</strong>ul în spaţiul carpatodanubiano-pontic.E<strong>neolitic</strong>ul est-balcanic (mileniile al IV-lea–al III-lea bc/al V-lea–al IV-lea BC) s-a caracterizat prin conturarea a două entităţietno-culturale, caracterizate printr-o puternică individualitate <strong>şi</strong>relativă unitate: complexul Gradešnica-Dikili Tash-Slatino, legatde evoluţia culturii Vinča, <strong>şi</strong> complexul Boian-Poljanica-Marica-Sava moştenitorul unor tradiţii anterioare ale ceramicii incizate,excizate <strong>şi</strong> pictate cu grafit.În partea de sud a Bulgariei (valea Struma) <strong>şi</strong> NE Greciei, înprima jumătate a mileniului al V-lea bc, s-a dezvoltat cultura DikiliTash-Slatino (studiată de Todorova, Čjohadjiev).Această cultură, care a cunoscut, pe lângă alte elemente decultură materială, numeroase obiecte din cupru (Slatino, reg.Kustendil), o bogată plastică antropomorfă <strong>şi</strong> zoomorfă <strong>şi</strong> oceramică decorată cu decoruri incizate, încrustate cu culoare albă,pictură cu grafit <strong>şi</strong> motive canelate, în urma receptării de influenţeVinča C (fig. 57) (Bojadjiev, Dimov, Todorova, 1993).Cultura Gradešnica s-a dezvoltat în nord-vestul Bulgariei <strong>şi</strong>estul Serbiei (decelată de B. Nikolov, 1970) <strong>şi</strong> s-a caracterizatprintr-un habitat uman polarizat în jurul unor staţiuni centrale, aflateîn apropierea surselor de apă, cu locuinţe durabile, construite dinlutuieli. Ceramica acestei civilizaţii era de o foarte bună calitate, deculoare cenu<strong>şi</strong>e, cenu<strong>şi</strong>e-brună, lustruită <strong>şi</strong> decorată cu motiveincizate, spiralice, meandrice <strong>şi</strong> geometrice (romburi), (fig. 58),alături de care, în fazele evoluate, au fost realizate <strong>şi</strong> piese pictatecu grafit, vase antropomorfe <strong>şi</strong> zoomorfe.Plastica antropomorfă a fost deosebit de bogată, fiindpredominante statuetele redate în picioare, unele redate în poziţiede orantă, bogat ornamentate cu motive incizate, cu o simbolisticăprofundă (Lichardus et alii, 1985).Cultura Marica, dezvoltată în nordul Greciei <strong>şi</strong> bazinele95
www.cimec.roMarica <strong>şi</strong> Tundža (definită de J. Gaul, 1939), face parte, aşa cums-a arătat, din complexul Boian-Karanovo V, reprezentând unaspect sudic <strong>şi</strong> este specifică pentru e<strong>neolitic</strong>ul timpuriu din zonă,evoluând din cultura Kalojanovec.Purtătorii săi s-au remarcat prin ocuparea tell-urilor,fortificarea aşezărilor <strong>şi</strong> locuinţe de suprafaţă, construite din lut. Încadrul industriei litice se cunosc multe piese realizate din silexbalcanic, alături de care apar multe piese de aramăCeramica acestei culturi s-a caracterizat prin diversitateaformelor <strong>şi</strong> decorurilor. Decorurile predominante au fost celespiralice, meandrice <strong>şi</strong> geometrice, realizate prin incizie, excizie,încrustare cu culoare albă <strong>şi</strong> ro<strong>şi</strong>e <strong>şi</strong> pictură cu grafit. În planspiritual, se observă utilizarea măsuţelor-altar, a plasticiiantropomorfe <strong>şi</strong> zoomorfe <strong>şi</strong> a vaselor cu acelea<strong>şi</strong> atribute, inclusivaskoi, atent lustruite <strong>şi</strong> pictate cu grafit (fig. 59).Cultura Poljanica, răspândită în partea de nord-est aBulgariei (definită de H. Todorova, 1971), este mult mai aproapede definiţia complexului cultural Boian-Karanovo V, fiind maidegrabă o variantă pontică a acestuia.Purtătorii acestei variante au întemeiat un habitat sistematizatde-a lungul a două axe ale aşezării, locuinţele compartimentate, detipul megaron, <strong>şi</strong> complexele gospodăreşti fiind aliniate în funcţiede acestea. Industria litică a fost confecţionată din silex balcanic,de bună calitate, existând, în acela<strong>şi</strong> timp <strong>şi</strong> piese de aramă.Ceramica s-a remarcat atât prin forme cilindrice, cu picior saunu, cât <strong>şi</strong> cilindro-tronconice, decorate cu o bogată ornamentaţie,realizată prin tehnicile inciziei, exciziei, încrustate cu alb, galben <strong>şi</strong>roşu, <strong>şi</strong> picturii cu grafit. Motivele predilecte au fost cele spiralice,meandrice <strong>şi</strong> geometrice (cercuri, triunghiuri haşurate, şah, “dinţide lup” etc). Plastica acestei variante a complexului Boian-Karanovo V este bogată <strong>şi</strong> variată, ornamentată cu motive incizate.De asemenea, au fost confecţionate <strong>şi</strong> utilizate, în practicile cultice,modele de locuinţe, cuptoare, turnuri etc. (fig. 60).În domeniul ritului funerar se cunosc înhumări în poziţiechircită, pe partea stângă <strong>şi</strong> capul spre est, dispuse în necropole,asemănătoare cu cele de la nord de Dunăre (Bojadjiev, Dimov,Todorova, 1993).În zona litoralului bulgăresc la Mării Negre, în e<strong>neolitic</strong>ultimpuriu (prima jumătate a mileniului al IV-lea bc/al V-lea BC), este96
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143: www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro