Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.roDecorul pictat era deosebit de frumos, fiind realizat cu culoareneagră sau roşie. Ca motive, se întâlnesc: benzi lustruite, decorurigeometrice (romburi umplute cu haşuri), dispuse în benzi şimetope, reprezentări animaliere schematizate (bucranii) saunaturaliste (tauri, pantere, reptile, păsări), florale, antropomorfefeminine etc..În faza finală s-a dezvoltat o ceramică pictată policrom, curoşu, negru şi alb pe fondul galben-portocaliu al vasului (Fig. 13,16. 23-25). Pe baza analizei decorului ceramic halafian, se potstabili o serie de variante locale.Pe plan spiritual, plastica antropomorfă (fig. 16. 22) şizoomorfă şi unele motive simbolice pictate vorbesc de practicareacultului fecundităţii şi fertilităţii, cu diferitele sale componente. Ritulfunerar este deosebit de diversificat, cunoscându-se mai multetipuri de înmormântări: în ciste, în puţuri, sub podeaua locuinţei, şimorminte de incineraţie (Tell Arpachiyah). La Tell Arpachiyah aumai fost descoperite cranii păstrate în vase decorate cu scenesimbolice, legate de cultul craniilor, moştenit din PPNB şi atât decaracteristic Neoliticului sud-vest asiatic (Lichardus et alii, 1985;Nissen H. J, 1988; http://saturn.sron.nl/~jheise/akkadian/prehistory.html).Cultura Halaf a influenţat multe din civilizaţiilecontemporane vecine, după cum a primit numeroase elemente dela comunităţile Çatal Hüyük, Hassuna, Samarra/Siria; se pare căun anumit grad de nomadism a permis şi potenţat aceste legături.*******În Anatolia, în Neoliticul timpuriu din câmpia aluvială Konya(Turcia), este cunoscută cultura Çatal Hüyük (aprox. 6000–5600bc), care a apărut ca urmare a transformărilor şi sintezelor produseîn zonă în PPNB, sub influenţa elementelor primite din OrientulApropiat. Staţiunea caracteristică este situl de la Çatal Hüyük(împreună cu tell-ul alăturat, Çatal Hüyük Vest, cercetate de J.Mellaart, 1961 – 1965), o aşezare aglutinantă de tip proto-urban(mai ales nivelurile VIII–VI B), care a înflorit, probabil, aşa cum amvăzut, graţie comerţului cu piese de obsidian (Dixon, Cann,Renfrew, 1979; Cauvin, 1994), cu locuinţe rectangulare, de lut şilemn, cu mai multe încăperi şi intrarea prin acoperiş, organizate înjurul unei curţi centrale, exprimând o evoluţie a sedentarizării.Arhitectura, inclusiv cea de cult, şi-a păstrat, de-a lungul secolelor,29