www.cimec.roÎn această fază, pătrunde, în zona israelo-iordaniană,ceramica de culoare închisă, lustruită (DFBW), fiind reprezentatăde vase mari. Au mai fost realizate urcioare cu gâtul evidenţiat <strong>şi</strong>marginea înclinată spre interior, boluri, străchini <strong>şi</strong> farfurii cu guralargă, în stil halafian, decorate cu ornamente incizate, în formă de“spinări de peşte” <strong>şi</strong> frecvente impresiuni de scoică, precum <strong>şi</strong> cureprezentări plastice, în special antropomorfe. În cadrul rituluifunerar, sunt cunoscute înmormântări de cranii (Ein-el-Jarba) <strong>şi</strong>morminte individuale în ciste (Garfinkel Yosef, 1993).Pentru perioada e<strong>neolitic</strong>ă, între 4100–3200 bc, estecunoscută faza veche a culturii ghassouliene (Tell Ghassoul,Teleilat, Jordania, cercetări 1929-1938, A. Mallon, R. Koeppel;1960, R. North; 1967-1978, J. B. Hennesy). Habitatul umanprezintă o anumită stabilitate <strong>şi</strong> diversificare, care a cunoscut oevoluţie firească, de la locuinţele circulare, semiadâncite sau îngropi, până la case rectangulare, mari (aprox. 12 x 5 m), cu stâlpide susţinere, dispu<strong>şi</strong> pe axul lung, <strong>şi</strong> cu o mică atenansă la unuldin capete, în care se aflau vetre, cuptoare <strong>şi</strong> silozuri. Pereţiilocuinţelor erau, de multe ori, pictaţi.Purtătorii acestei culturi practicau agricultura (grâu, orz, linte),creşterea animalelor (porcine, caprine <strong>şi</strong> bovine), culesul (curmale,măsline), unele meşteşuguri <strong>şi</strong> comerţul, în câmpiile joase ale zoneisraelo-iordaniene. Industria litică era compusă, mai ales, dingratoare pe lame, iar cea osteologică a fost foarte dezvoltată, maiales în fazele târzii. Arama, destul de rară la începutul culturii, afost utilizată pe scară largă către sfâr<strong>şi</strong>tul acesteia.La rândul ei, ceramica a cunoscut o anumită evoluţie. Laînceput s-au realizat urcioare <strong>şi</strong> boluri rar pictate, alături de careexista <strong>şi</strong> specia de culoare închisă, lustruită. În fazele evoluateerau cunoscute urcioarele cu gât evidenţiat, vasele conice(cornete), vasele cu picior, pictate frecvent cu culoare neagrăbrunăpe fondul vasului, redând motive geometrice (fig. 12). Pentrudomeniului cultului, se cunosc sanctuare, dispuse în anumiteincinte, <strong>şi</strong> idoli en violon. Ritul funerar a fost diferit de la zonă lazonă. Astfel, în zona litorală, unde erau cunoscute grotelesepulcrale, au fost descoperite osuare în vase mari <strong>şi</strong> locuinţe, încare au fost depuse materialele osteologice ale defuncţilor(Amiran R, 1969).În mileniul al III-lea bc, teritoriul israelo-iordanian a intrat în27
www.cimec.roperioada istorică a zonei orientale, aflându-se la interferenţalumilor egipteană, sumero-mesopotamiană, anatoliană <strong>şi</strong> estmediteraniană.*******Într-o zonă extinsă, cuprinsă între Eufratul mijlociu (Siria deNord), nord-vestul Irakului, Munţii Zagros, piemontul MunţilorTaurus, regiunea Alep <strong>şi</strong> Câmpia Amuq, s-a dezvoltat culturaHalaf (aprox. 5600–4500 bc), precedată de o fază mai puţindefinită, numită Pre-Halaf. Geneza acestei culturi s-a realizat înSiria de Nord, aşa cum se observă la Tell Aqab <strong>şi</strong> Tell Halaf (situleponim), <strong>şi</strong> în nord-vestul Irakului (Tell Arpachiyah, pe Tigru), deunde, de-a lungul celor trei faze de evoluţie (prima în Neoliticulvechi <strong>şi</strong> următoarele două în Neoliticul mijlociu <strong>şi</strong> final), s-arăspândit, probabil prin cucerire, <strong>şi</strong> în celelalte regiuni.Aşezările halafiene erau amplasate pe forme mai înalte derelief, din văile marilor cursuri de apă. În cadrul aşezărilor, secunosc atât locuinţe rectangulare, păstrate din tradiţia Eufratuluimijlociu, <strong>şi</strong> tholoi, cu diametrul de 3-4 m, atât de specifice pentruaceastă cultură. Locuinţele aveau anexe, instalaţii casnice (vetre <strong>şi</strong>cuptoare), spaţii pentru treierat etc. (fig. 16. 26).Ca ocupaţii, purtătorii culturii Halaf prezintă o specializare pezone geografice, practicând agricultura (fără irigaţie), creştereaanimalelor (în special bovinele, în câmpia aluvionară Jazirah, Irak)<strong>şi</strong> unele meşteşuguri, mai ales în cadrul unor aşezări centrale.Industria litică era confecţionată din obsidian sud-estanatolian (halafienii controlând comerţul cu artefactele din aceastămaterie primă) <strong>şi</strong> silex, din care s-au realizat piese de seceră,cuţite <strong>şi</strong> pumnale, în vreme ce din piatră verzuie s-au lucrattopoare. De asemenea, din piatră au mai fost fabricate proiectilepentru praştie, pandantive, amulete, mărgele, mărgele-fluture <strong>şi</strong>sigilii (fig. 16. 18-19, 20-21), statuete zoomorfe <strong>şi</strong> antropomorfe.Ceramica culturii Halaf este de o calitate deosebită, fiindlucrată foarte îngrijit, dintr-o pastă gălbuie, de factură superioară,pictată înainte de ardere, pe lutul umed, în cadrul unor centreartizanale specializate. La începuturile culturii a fost cunoscută <strong>şi</strong> ospecie neagră lustruită, cu pereţii gro<strong>şi</strong>, numită Altmonochrom.Ca forme, se întâlnesc diferite tipuri de boluri (cu pereţiidrepţi–cream bowl, globulare, carenate, cu profilul ascuţit sau în“S”), farfurii <strong>şi</strong> străchini, urcioare scunde <strong>şi</strong> cu gâtul evazat etc..28
- Page 1: www.cimec.ro
- Page 6 and 7: www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11: www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15: www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17: www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19: www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21: www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23: www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25: www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27: www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29: www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 32 and 33: www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35: www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37: www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39: www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41: www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45: www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81:
www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83:
www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85:
www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87:
www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89:
www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91:
www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93:
www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95:
www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97:
www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99:
www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101:
www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103:
www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105:
www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107:
www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109:
www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111:
www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113:
www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115:
www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117:
www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119:
www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121:
www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123:
www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125:
www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127:
www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129:
www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131:
www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133:
www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135:
www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137:
www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139:
www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141:
www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro