www.cimec.roPaleobotanişti consideră că strămoşul sălbatic al porumbuluieste teosintul, ale cărui boabe au fost mai întâi culese, pentru ca,mai apoi, să fie cultivat, în mileniile al VI-lea–a l V-lea bc, aceastafiind perioada în care s-ar fi trecut, în zona mexicană, probabil <strong>şi</strong> încele vecine, la cultura diferitelor specii ale cerealei americane,dintre care una cu opt <strong>şi</strong>ruri de boabe.Culesul tuberculilor comestibili a condus nemijlocit la culturacartofului <strong>şi</strong> maniocului, oamenii ferindu-se să consume părţileaeriene <strong>şi</strong> fructele acestor plante, care sunt otrăvitoare, pe care leaucultivat doar pentru tulpinile lor subterane, îngroşate, bogate însubstanţe de rezervă (proteine <strong>şi</strong> amidon). Mai mult, oamenii auînvăţat, încă din stadiul de culegător, să extragă substanţaotrăvitoare din tuberculii de manioc, <strong>şi</strong> să prepare aşa-numitatapioca, făina de manioc, folosită în alimentaţie.Fasolea sălbatică a fost cunoscută din mileniile al IX-lea–alVII-lea bc, la Guila Naquitz pe valea Oaxaca (Mexic), în regiuneamezoamericană, <strong>şi</strong> la Guitarrero (Chile), în zona central-andină,neputându-se spune, cu precizie când a fost cultivată, dar caplantă de cultură era prezentă în valea Tehuacan (Mexic) dinmileniul al V-lea bc. Ulterior, au fost cultivate: amarantul, floareasoarelui, tigva, ardeiul iute, sau culese: diferite varietăţi comestibilede cactu<strong>şi</strong>, alunele de pământ, fructele arborelui de cacao etc.(Gorenstein, Forbis, Tolstoy, Lanning, 1974).În ceea ce priveşte creşterea animalelor, America păstreazăaceea<strong>şi</strong> particularitate, alpaca(Lama pacos) <strong>şi</strong> lama (Lama lama)fiind cunoscute <strong>şi</strong> domesticite pe platourile andine ale Americii deSud (mileniul al IV-lea bc). Tot din această ultimă regiune eracunoscut, de pe la 6500 bc, porcul de India (Sus scrofa indica).Ulterior, prin mileniul al II-lea bc curcanul (Meleagris galloparo), afost domesticit în America centrală. Cu toată multitudinea defenomene etno-culturale, nelămurite pe deplin, teritoriile sudice <strong>şi</strong>nord-americane rămân, un spaţiu de cercetare , asupra căruia vomstărui într-o perioadă următoare.153
www.cimec.roGLOSARAcolit, -ă (s. m., f.) = însoţitor, persoană sau divinitate careurmează, în cadrul unor culte <strong>şi</strong> practici magico-religioase,un personaj sau o divinitate de rang superior.Aculturaţie (s. f.) = preluarea de către o populaţie a unor elementesuperioare de civilizaţie materială <strong>şi</strong> de ordin spiritual sau aîntregii culturi a unei alte populaţii, mult mai evoluate; în sensmai larg, transformarea unei culturi prin contactul cu o altăcultură superioară, ale cărei elemente le împrumută.Aglutinant, -ă (adj., s.) = care uneşte, care aglomerează, adună;în preistorie acest adjectiv se aplică atunci când se vorbeştedespre caracteristicile unei limbi, în care cuvintele seformează prin adăugarea de afixe (prefixe, sufixe <strong>şi</strong> infixe)sau ale unei aşezări umane de tipul adunat.Alabastru (s. n.) = varietate de gips cu aspect de marmură albă,cu vine transparente, din care s-au confecţionat diferite pieseornamentale, obiecte de cult <strong>şi</strong> vase.Alleröd = fază de încălzire climatică, datată între 9800-8800 bc,deumită după un sat din Danemarca.Amazonit = varietate de feldspat microclin, verde-albăstrui, utilizatca piatră semipreţioasă.Anfiladă = modalitate de construcţie constând dintr-un <strong>şi</strong>r declădiri, de portice sau colonade care se succed în liniedreaptăAngobă = peliculă subţire de argilă obţinută dintr-o suspensie fină,de compoziţie <strong>şi</strong> culoare diferită, aplicată, la exteriorul <strong>şi</strong>interiorul recipientelor, prin pensulare sau scufunda-reavasului, pentru acoperirea porozităţilor <strong>şi</strong> pregătire pentrurealizarea decorului, mai laes prin pictare (fr. engobe).Apotropaic (gr. άποτρόπαιος, -ιου) = termen de origine greceascăcare desemnează etimologic – care înlătură relele, expiator(a şterge, a răscumpăra o greşeală, ispă<strong>şi</strong>tor); în sens larg,ca adjectiv, se referă la calitatea unor artefacte cultice(amulete, talismane, reprezentări etc), sacrificii, ofrande <strong>şi</strong>ceremoniale de a poseda <strong>şi</strong> determina un caracter protector154
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50:
www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52:
www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54:
www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56:
www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58:
www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60:
www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62:
www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63:
www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69:
www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71:
www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73:
www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75:
www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77:
www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79:
www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81:
www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83:
www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85:
www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87:
www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89:
www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91:
www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93:
www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95:
www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97:
www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99:
www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101:
www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103:
www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105:
www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143: www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149: www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151: www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153: www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155: www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 158 and 159: www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161: www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163: www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165: www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167: www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169: www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171: www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173: www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175: Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177: Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179: Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181: Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183: Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185: Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187: Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189: Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191: Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193: Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195: Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197: Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199: CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201: Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203: Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204: www.cimec.ro