www.cimec.roOrientului Apropiat s-a încălzit treptat, pentru a atinge, începând cumileniul al X-lea, un grad de umiditate <strong>şi</strong> o temperatură medieanuală asemănătoare cu cele de astăzi. De aceea, la începuturileHolocenului, în Orientul Apropiat, au apărut câmpiile cu stejărişamestecat <strong>şi</strong> arbori de fistic, în care s-au răspândit gramineelesălbatice <strong>şi</strong> unele animale sălbatice copitate (ovicaprine, bovine,suine etc..), care au favorizat o serie de modificări adaptative alecomunităţilor umane epipaleolitice. De asemenea, pe bazacercetărilor paleobotanice, s-au stabilit o serie de detalii climatice.Astfel, către – 9000 s-a produs o oarecare aridizare a climatului, învreme ce între 5500–4000 bc s-a manifestat o perioadă umedă,denumită “pluvialul <strong>neolitic</strong>”, care a favorizat fie dezvoltareamasivelor forestiere (Anatolia, Iordania), fie extinderea unorsuprafeţe mlăştinoase (Câmpia Béqa, Liban) În regiunile Anatoliei<strong>şi</strong> Zagrosului, aceste modificări climatice s-au produs pe laaproximativ. – 5000, când s-a dezvoltat tipul actual de pădure(Lichardus et alii, 1985).Din punctul de vedere al precipitaţiilor, cu excepţia văiiIndusului, unde se resimt influenţele musonice, Orientul Apropiat(Asia Anterioară) se găseşte într-o zonă semiaridă (250 – 500mm/an), cu maximum în regiunile montane din nord <strong>şi</strong> minimum înteritoriile deşertice din sud, care a permis trecerea la cultivareaplantelor <strong>şi</strong> creşterea animalelor.De aceea, pentru această regiune, pentru a desemnaînceputurile noii epoci, poate fi utilizat conceptul de NeoliticPreceramic (Pre-Pottery Neolithic/PPN), introdus de KathleeneKenyon, în urma cercetărilor efectuate în nivelurile vechi de laJerichon (Tell es-Sultan Iordania) (Kenyon, 1954). Acest stadiumai este cunoscut <strong>şi</strong> sub denumirea de proto<strong>neolitic</strong>, <strong>şi</strong> estecaracterizat printr-o asociere a sedentarizării comunităţilor umane(care au întemeiat aşezări mai durabile), cu începuturileagriculturii, şlefuirea pietrei <strong>şi</strong> o organizare socială elaborată, de<strong>şi</strong>creşterea animalelor nu este încă dovedită cu certitudine, iarceramica nu era cunoscută.În cadrul Neoliticului Preceramic oriental au fost deosebitedouă stadii PPNA <strong>şi</strong> PPNB, utilizate pentru a urmări evoluţialocuirilor din siturile siriene, iordaniene, israeliene, iranianoirakiene<strong>şi</strong> anatoliene, aflate în regiunea aşa-numitei SemiluneFertile.21
www.cimec.roÎn faza PPNA (aprox. 8200–7600 bc), care urmează în zonănatufianului, harifianului <strong>şi</strong> Epipaleoliticului iranian de tip ZawiChemi Shanidar (Irak), se observă că industria litică păstreazătradiţiile microlitice alături de care au fost întrebuinţate vârfurile desăgeată au scobituri <strong>şi</strong> câteva unelte şlefuite (tăişuri, topoare),confecţionate din calcar <strong>şi</strong> bazalt.În domeniul economiei, se trecuse la o agricultură incipientă(protocultură), cultivându-se unele cereale–grâul <strong>şi</strong> orzul <strong>şi</strong>legume–mazărea <strong>şi</strong> lintea. Noua ocupaţie a determinat <strong>şi</strong> o maimare durabilitate a aşezărilor de tip tell, întemeiate pe forme derelief mai înalte din văile marilor fluvii sau în zonele de câmpie,dintre care unele au avut caracterul unor proto-oraşe(Jerichon)(Kenyon, 1957). În cadrul satelor <strong>şi</strong> oraşelor timpuriiPPNA, locuinţele erau rotunde, semiadâncite, în general cu osingură încăpere, construite din lemn <strong>şi</strong> cărămizi crude, dotate cuvatră <strong>şi</strong>/sau cuptor interior. La Jerf el-Ahmar (Siria), au fostdescoperite locuinţe rectangulare. În zona muntoasă a Iranului devest (Munţii Zagros), la Ganj Dareh (nivelul E) se cunoaşte oaşezare de înălţime (aprox. 1450 m altitudine), cu locuinţe adânciteîn gropi simple, unde, în faza PPNA, se practica creştereaanimalelor (capre), neolitizarea realizându-se de către crescătoriide animale, în acela<strong>şi</strong> spaţiu existând <strong>şi</strong> alte asemenea dovezi laTepe Asiab <strong>şi</strong> Tepe Guran V (PPNB) (Lichardus et alii, 1985).În domeniul spiritual, este vizibilă a anumită continuitate dinperioada anterioară, materializată în prezenţa statuetelor feminine,de piatră <strong>şi</strong> argilă arsă (El-Khiam/Iordania, Mureybet III A/Siria (fig.8), care denotă configurarea unui nou cult al fecundităţii <strong>şi</strong> fertilităţii<strong>şi</strong> de naşterea unei mitologii proprii comunităţilor <strong>neolitic</strong>e decultivatori de plante <strong>şi</strong> crescători de animale (Cauvin, 1978).La acestea se adaugă statuetele antropomorfe <strong>şi</strong> zoomorfede lut, descoperite la Ganj Dareh. De asemenea, cuprindereacoarnelor de taur în pereţii unor locuinţe <strong>şi</strong> a bucraniilor de taur,îngropate în banchete de lut (Mureybet II-III), sunt legate, probabil,de dezvoltarea unui cult al taurului, considerat, poate, ca acolitmasculin al Zeiţei-Mamă <strong>şi</strong> a unei hierogamii incipiente (Cauvin,1994). Ca rit funerar, a continuat să se practice inhumaţia, defuncţiifiind depu<strong>şi</strong>, în poziţie chircită, într-o groapă din locuinţă. Există <strong>şi</strong>cazuri în care craniile desprinse de corp erau păstrate într-un locaparte.22
- Page 1: www.cimec.ro
- Page 6 and 7: www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11: www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15: www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17: www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19: www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21: www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23: www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 26 and 27: www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29: www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31: www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33: www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35: www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37: www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39: www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41: www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45: www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75:
www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77:
www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79:
www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81:
www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83:
www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85:
www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87:
www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89:
www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91:
www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93:
www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95:
www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97:
www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99:
www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101:
www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103:
www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105:
www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107:
www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109:
www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111:
www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113:
www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115:
www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117:
www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119:
www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121:
www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123:
www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125:
www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127:
www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129:
www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131:
www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133:
www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135:
www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137:
www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139:
www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141:
www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro