www.cimec.rodiscuri, mărgele, tuburi în spirală etc.) din arealul e<strong>neolitic</strong>uluicarpato-balcanic.Ceramica este diferenţiată pe faze. În faza timpurie (TRBK A),ceramica avea ca forme: paharele cu gâtul în formă de pâlnie,vasele-sticlă, străchini, amfore, discuri-tăvi de pâine, nedecoratesau ornamentate cu unele impresiuni <strong>şi</strong> alveole. Ceramica fazeiTRBK C evoluează din cea precedentă, cunoscând o anumităstandardizare a formelor <strong>şi</strong> decorurilor. Trebuie menţionate: vasulsticlă,cu pereţii bombaţi <strong>şi</strong> gâtul decorat cu un şnur inelar, numitsticlă cu guleraş, vase cu gura largă <strong>şi</strong> vase cu corpul globular <strong>şi</strong>gâtul cvasi-cilindric, decorate cu motive incizate <strong>şi</strong> imprimate, liniiverticale, triunghiuri haşurate, spinări de peşte etc. (fig. 77).Cu o semnificaţie cultică, încă nedeslu<strong>şi</strong>tă pe deplin (funerare,votive, sacrificiale etc), se cunosc depozite intenţionate cu vase,podoabe din chihlimbar (mărgele <strong>şi</strong> plăcuţe perforate), topoare desilex, piese de aramă (podoabe, unelte <strong>şi</strong> arme) etc., oase umane<strong>şi</strong> de animale (Lichardus et alii, 1985; Baldia, 2002).Cel mai bine cunoscut este ritul funerar. Din faza TRBK Aprovin înhumări individuale <strong>şi</strong> duble, în gropi simple, fără amenajărisuplimentare. Defuncţii erau depu<strong>şi</strong> în poziţie întinsă <strong>şi</strong> acoperiţi cuun strat consistent de ocru roşu, dintre piesele de inventarputându-se menţiona: ceramică, arme de vânătoare, trofee,podoabe <strong>şi</strong> accesorii vestimentare, unele lucrate din chihlimbar. Înfaza TRBK C, ritul funerar a cunoscut o dezvoltare deosebită,existând deopotrivă, probabil ca urmare a unei stratificări sociale,morminte modeste, în gropi simple, <strong>şi</strong> construcţii de influenţămegalitică: dolmene, dolmene lărgite, tumuli din aglomerări depietre, cu camere de piatră (ciste) <strong>şi</strong> lemn.Acest grup cultural a evoluat <strong>şi</strong> s-a regionalizat, în faza târziefiind cunoscut aspectul târziu al paharelor cu gâtul în formă depâlnie, care a reprezentat perioada de apogeu a megalitismuluifunerar nordic. În cadrul acestuia, pe lângă formele tradiţionale, aufost create cupe cu picior, linguri, căni, vase pentru suspendat,decorate cu o ornamentare bogată, incizată, imprimată, încrustatăcu roşu <strong>şi</strong> alb, care acoperea întreaga suprafaţă a vasului, cumotive geometrice (triunghiuri, romburi pozitive <strong>şi</strong> negative), benziîn zig-zag etc. Industria litică era foarte bogată, cunoscându-se“topoarele de luptă”, alături de care se găseau câteva piese dearamă <strong>şi</strong> aur (brăţări) (Müller-Karpe, 1968; Lichardus et alii,115
www.cimec.ro1985).În Polonia, în zona Varşoviei <strong>şi</strong> Kuyavice, s-a dezvoltat grupulcultural Sarnowo. După cultura cu pahare în formă de pâlnie, dinsudul Suediei până în Ţările Baltice <strong>şi</strong> Finlanda s-a dezvoltatcultura cu gropiţe, iar în Suedia răsăriteană cultura topoarelornaviforme (Bootaxt-kultur) (Lichardus et alii, 1985).După evoluţia culturii paharelor cu gâtul în formă de pâlnie, înzona cuprinsă între Ucraina de vest, Elba, Saale <strong>şi</strong> Havel(Germania de est, Polonia, Boemia), s-a format <strong>şi</strong> a evoluatcultura amforelor sferice (prima jumătate a mileniului III bc), alecărei comunităţi au pătruns <strong>şi</strong> în spaţiul de la răsărit de Carpaţi.Comunităţile culturii amforelor sferice au participat la genezaculturii central-europene cu ceramică şnurată.Habitatul acestei culturi nu este bine cunoscut, locuinţele fiindsub forma unor structuri simple, de tipul colibelor uşoare, care suntgreu de identificat arheologic. Materialele specifice: topoarelemasive <strong>şi</strong> dălţile de silex, topoarele de luptă <strong>şi</strong> vasele, în principalîn formă de amfore globulare cu gâtul conic, decorate cu incizii <strong>şi</strong>impresiuni şnurate, ca motive decorative având romburi <strong>şi</strong>triunghiuri, au fost descoperite în morminte individuale, duble saucolective, de inhumaţie, în gropi simple <strong>şi</strong> cutii de piatră (ciste),plane <strong>şi</strong> tumulare. Se cunosc puţine morminte de incineraţie <strong>şi</strong>înhumări de animale (bovine). În inventarul mormintelor au mai fostdescoperite piese de podoabă, în special discuri dispuse pe piept(Lichardus et alii, 1985).*******Tot pe fond Rössen, la care s-au adăugat, probabil, uneleinfluenţe ale culturii paharelor cu gura în formă de pâlnie, s-aformat complex cultural Michelsberg, datat în Neoliticulfinal/Chalcoliticul timpuriu (sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al IV-lea bc–mileniulal III-lea bc), numit după staţiunea eponimă din Germania (înapropiere de Untergrombach/Bruchsal, Baden-Wurtemberg), fiindidentificat în Elveţia, Austria, Belgia, NE Franţei, până la Pas-de-Calais <strong>şi</strong> valea Aisne, pe parcursul dezvoltării sale cunoscând maimulte faze (Michelsberg I-V) <strong>şi</strong> grupe culturale regionale, printrecare cultura Pfyn (Lichardus et alii, 1985; Baldia 2001).Purtătorii acestui complex cultural au ocupat aşezări deînălţime, fortificate cu valuri, palisade <strong>şi</strong> şanţuri, în formă de pintenbarat (Michelsberg, Munzingen-Tuniberg), precum <strong>şi</strong> locuri joase,116
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50:
www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52:
www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54:
www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56:
www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58:
www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60:
www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62:
www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63:
www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143: www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149: www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151: www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153: www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155: www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157: www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159: www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161: www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163: www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165: www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167: www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro