Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.roDe aceea, industria litică, realizată din silex, a fost bogată şis-a caracterizat printr-o cioplire lamelară, din nuclee microlitice,piesele realizate fiind: trapezele numite cornus, trapezeleasimetrice şi triunghiurile alungite. În faza a II-a, în cadrul industrieilamelare s-au produs o serie de modificări tipologice, ca pieseîntâlnindu-se: trapezele, lamele evoluate, cu vârf evidenţiat,vârfurile pedunculate pe lamele (vârfuri de tip Kelteminar),gratoarele pe capăt de lamă şi triunghiurile asimetrice. În cea de.atreia fază, industria litică şi-a menţinut caracterul particular,caracterizându-se prin vârfuri bifaciale, străpungătoare, trapezelecu conturul simetric etc. Ceramica a fost prezentă în toate fazeleculturii Kelteminar, cu forme şi decoruri diverse, dar nu a fost atâtde bogată ca industria litică (Vinogradov, 1981; Kohl, 1984).Cultura Hissar ∗ , cercetată începând cu 1948 (siturile KuiBulyen, A. P. Okladnikov, 1957–1959, Tutkaul, V. A. Ranov, 1963–1969, şi Saijed, A. Kh. Jugupov, 1965–1972), s-a dezvoltat, întreaprox. 6000 şi 4000 bc şi chiar până la sfârşitul mileniului III bc, înzona sudică, în estul Asiei centrale (Tadjikistan), unde suntcunoscute peste 300 de situri, amplasate pe terasele râurilorKafirnigan, Vahš, Kyzyku Jaksu şi pe conurile de dejecţie de lapoalele munţilor Adyrov, pe un relief înalt, cuprins între 500 şi 1500m, dar în afara marilor acumulări loessoide.Siturile au avut o întindere variabilă, cu o locuire intensă peacelaşi loc, acumulându-se zăcăminte arheologice de aprox. 2–2,5 m grosime, şi reveniri periodice. În aşezările cercetate, structurilede locuire au fost, de regulă, sub forma colibelor uşoare,identificate ca orizonturi pietruite (aprox. 40 mp, la Tutkaul, şi 25mp, la Saijed), asemănătoare cu cele descoperite la KharimShahir, în Munţii Zagros. Se mai cunoscute şi locuinţesemiîngropate (bordeie), din care una de la Tutkaul avea aprox. 1m adâncime şi aprox. 12 m diametru. Toate tipurile de locuinţe auavut vetre, cu forme variate: rectangulare, ovale sau rotunde (cusuprafaţa de aprox. 1 mp), dispuse în alveolări semisferice (de 15–30 cm adâncime) şi construite din roci calcaroase şi bolovani derâu, sparţi.Industria litică a fost foarte bogată (aprox. 40000–50000 depiese, în siturile mai importante), dar ceramica era aproapeinexistentă. De aceea, cultura Hissar a fost legată de existenţa∗ Este diferită de cultura eneolitică Hissar din Iran.51