www.cimec.roîmpotriva neşansei, nenorocirilor, ghinionului, vrăjma<strong>şi</strong>lor,demonilor <strong>şi</strong> duhurilor cu putere malefică.Askos (oi) = cuvânt grecesc utilizat pentru denumirea recipientelorde piele (burduf) sau, prin extensie, a vaselor care imităforma trupului unor animale.Atlantic = fază climatică postglaciară (holocenă), caracterizatăprintr-un climat cald <strong>şi</strong> umed (optimum climatic atlantic),datată între 5500-2500 bc, care a dus la o importantătransgresiune marină <strong>şi</strong> o dezvoltare a pădurii de foioasetermofile.Betel = specie de piper agăţător (Piper betel).Bölling = fază de încălzire climatică, datată între 11250 – 10300,numită astfel după un lac din Danemarca.Boreal = fază climatică postglaciară (holocen), datată între 6800-5500, în timpul căreia s-a instalat în Europa un climat cald <strong>şi</strong>uscat.Bothros (oi) = termen grecesc care desemnează o groapă rituală(cu materiale de ofrandă, în special plastică antropomorfă)realizată în cadrul locuinţei sau în aşezare, poate cu rol defundare.Bucraniu (s. n.) = frontalul taurului <strong>şi</strong>, prin extensie, întregulcraniu care reprezenta efigia întregului animal, consideratsimbol al elementului masculin, viril, care apare, în diferitecivilizaţii orientale <strong>şi</strong> europene, ca acolit al zeităţilor feminineale fecundităţii <strong>şi</strong> fertilităţii; Bucranii au fost descoperite îndiferite complexe de cult <strong>şi</strong> sanctuare sau au fostreprezentate pe artefacte cultice, prin modelare în lut sauprin simboluri picturale pe ceramică.Calotă glaciară = masă de gheaţă care acoperea, în timpulperioadelor glaciare, culmile montane de la latitudinile maimici (Alpi, Carpaţi), în vreme ce în regiunile dinspre nord <strong>şi</strong>sud constituia, pe uscat sau pe apă, o mare întindere (caloracontinentală <strong>şi</strong> banchizele), din care au supravieţuit gheţariipolari.Campaniform = în formă de clopot; termenul a fost uzitat pentru adefini un complex cultural din chalcoliticul final cen-tral <strong>şi</strong>vest-european (sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului III bc), care avea, caprincipală formă ceramică, paharul în formă de clopot întors.Cistă = cutie, ladă, sarcofag de piatră.155
www.cimec.roCuaternar = (lat. quartus-al patrulea), termen geologico-istoricintrodus în secolul al XVIII-lea de A. Werner, care divizatrecutul geologic în Primar, Secundar, Terţiar <strong>şi</strong> Cuaternar,ulterior adăugându-se argumentele stratigrafice <strong>şi</strong>paleontologice (J. Desnoyer, 1829, <strong>şi</strong> Henri Reboul, 1830).Această denumire a fost acceptată oficial la Congresulgeologic Internaţional de la Bologna (1888) <strong>şi</strong> desemneazăultima perioadă geologică din istoria planetei noastre (aprox.2000000 ani-prezent), în care au apărut mamiferele actuale<strong>şi</strong> omul, din care cauză este numit Eiszeit (Karl Schimper,1835), perioadă glaciară (J. Geikie, 1874), PériodeHomozoïque (A. Vézian, 1865), Période anthropéienne (A.Reboul), perioadă antropogenă (A. P. Pavlov, 1922) <strong>şi</strong>antropogen (literatura rusă), Anthropozoikum (Cehia <strong>şi</strong>Slovacia), fiind divizat în două perioade, pleistocenul <strong>şi</strong>holocenul. Faţă de alte ere, cuaternarul se caracterizeazăprintr-o răcire globală a climatului. În detaliu, geologii austabilit o serie de variaţii climatice ciclice, folosindu-sestudiile stratigrafice ale sedimentelor conti-nentale <strong>şi</strong>carotajele efectuate în sedimentele oceanice din diferitepuncte ale globului. Data de început a cuaternarului a fostfixată convenţional de către UIQ la 1800000 ani.Dolmen – construcţie funerară megalitică, numită “masă de piatră”după etimologia din limba bretonă (dol = masă, men =piatră), cu un model simplu, format din trei pietre: doimontanţi, aşezaţi vertical, <strong>şi</strong> o placă orizontală, ca acoperiş,cu foarte multe variante. Alături de construcţiile singulare(Keriaval/Carnac, Mane-Groh din Franţa), cu sau fără coridorde acces, compartimen-tate sau cu transept, există <strong>şi</strong> uneledolmene care se prelungesc de-a lungul a mai multor zeci demetri, formând aşa-numitele “alei acoperite” (fr. aléescouvertes; en. gallery grave), aşa cum este marele dolmende la Antequera, în Andaluzia (Spania). Aceste mormintemonumentale, utilizate în Europa de vest <strong>şi</strong> nord-vest, erauadesea ridicate în vederea înhumărilor colective, cel maiadesea ale mai marilor vremii, din mileniile V – II î. Chr.Dryas = perioadă climatică numită după o plantă din familiarozaceelor, tipică pentru munţii înalţi <strong>şi</strong> tundră. Spre sfâr<strong>şi</strong>tulultimei glaciaţii (între 14 000 <strong>şi</strong> 8 300 ani bc, până la156
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50:
www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52:
www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54:
www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56:
www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58:
www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60:
www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62:
www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63:
www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69:
www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71:
www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73:
www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75:
www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77:
www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79:
www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81:
www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83:
www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85:
www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87:
www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89:
www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91:
www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93:
www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95:
www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97:
www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99:
www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101:
www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103:
www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105:
www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107:
www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143: www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149: www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151: www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153: www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155: www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157: www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 160 and 161: www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163: www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165: www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167: www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169: www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171: www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173: www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175: Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177: Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179: Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181: Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183: Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185: Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187: Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189: Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191: Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193: Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195: Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197: Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199: CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201: Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203: Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204: www.cimec.ro