www.cimec.ropasta vaselor <strong>şi</strong> rara utilizare a decorului şnurat, ornamentulpredominant fiind alcătuit din <strong>şi</strong>ruri de crestături <strong>şi</strong> brâie măruntcrestate.Către sfâr<strong>şi</strong>tul perioadei, s-a ajuns la o uniformizare culturalăîn tot spaţiul est-carpatic, formându-se complexul culturalHorodiştea-Folteşti-Cernavoda II, care s-a perpetuat până laînceputul epocii bronzului, când a întreţinut legături cu culturaînvecinată Glina III–Schneckenberg. Pătrunderea, la începutulepocii bronzului (a doua jumătate a mileniului al III-lea bc), a unornoi valuri de populaţie pastorală nord-pontică, purtătoare agrupului mormintelor tumulare cu ocru, în groapă simplă(Jamnaja, în limba rusă) <strong>şi</strong> extinderea treptată a culturii Glina III-Schneckenberg au determinat încetarea acestui complex cultural.În aceea<strong>şi</strong> perioadă, în partea de sud a ţării, s-a dezvoltat culturaCernavoda III, fiind urmaşa directă a culturii Cernavoda I,influenţele sale resimţindu-se pe spaţii mult mai largi. de laDunăreaCultura Coţofeni (jud. Dolj) s-a născut prin uniformizarea <strong>şi</strong>revitalizarea fondului local al e<strong>neolitic</strong>ului dezvoltat (Sălcuţa,Bodrogkeresztúr, Cernavoda I). Pe fondul iniţial Galatin-SălcuţaIV-Băile Herculane-Cheile Turzii-Hunyadihálom, s-au grefat noiimpulsuri din lumea bronzului egeean (helladic). Aceasta a cuprinsvestul Munteniei, Oltenia, Transilvania <strong>şi</strong> Banat, având trei faze <strong>şi</strong>mai multe variante locale. Multe forme de cultură materială s-auperpetuat <strong>şi</strong> se observă o continuare a metalurgiei a bronzului cuarsen Ceramica, extrem de variată ca forme, avea un decorspecific, realizat prin împunsături succesive. În cadrul rituluifunerar, pe lângă inhumaţii plane sau tumulare, au fost cunoscute<strong>şi</strong> morminte sporadice de incineraţie. Sfâr<strong>şi</strong>tul culturii Coţofeni s-aprodus odată cu evoluţia spre faza a III-a (Câlnic), specifică pentruepoca bronzului. În sudul Banatului au evoluat, în aceea<strong>şi</strong>perioadă, comunităţile culturii Kostolac care s-a răspândit, maiales, în Serbia. În partea de vest a spaţiului carpato-danubianoponticau pătruns purtătorii culturii Baden (Austria), care acunoscut o vastă răspândire din Cehia, Slovacia, estul Austriei,vestul României, sudul Poloniei până în nordul Serbiei <strong>şi</strong> al Croaţiei(Ursulescu, 2002).151
www.cimec.roCAPITOLUL 17SOCIETĂŢILE PRODUCĂTORILORDIN ZONA AMERICANĂZona americană (sudul Americii de Nord, America centrală <strong>şi</strong>nord-vestul Americii de Sud) reprezintă un spaţiu particular înperioada societăţilor producătoare de hrană ∗ , deoarece “izolarea”faţă de Lumea Veche i-a conferit o anumită individualitate <strong>şi</strong>fenomene specifice. Modul de viaţă <strong>neolitic</strong> a fost inventat <strong>şi</strong> a avutcaracteristicile sale. Astfel, dacă numărul plantelor cultivate estesuficient de mare, nu acela<strong>şi</strong> lucru se poate spune despreanimalele domestice. Porumbul, cea mai cunoscută cereală dinzona în aflată în discuţie, a fost domesticit din teosint, în aproapetoată America perioadei (Mexic, America centrală). Dovleacul afost cultivat în America Centrală <strong>şi</strong> Mexic, tuberculii (cartofii dulci <strong>şi</strong>maniocul), în Munţii Anzi <strong>şi</strong> America Centrală, în timp ce fasolea, afost domesticită în zona andină peruviană. Cu toate acestea, estegreu de precizat care este perioada de inventare a agriculturii înAmerica (mileniile al IX-lea–al VIII-lea bc), existând o îmbinareinteresantă între comportamentul culegătorului <strong>şi</strong> cultivatorului.De aceea, în spaţiul american, se cunosc două centre relativtimpurii de cultivare a unor plante comestibile: regiunea mezoamericană(America centrală), pentru porumb (Zea mays), dovleac(Cucurbita), cartofi dulci (Solanum tuberosa) <strong>şi</strong> manioc (Manihotesculenta), fasole (Phaseolus vulgaris), <strong>şi</strong> zona central-andină(Anzii centrali), pentru cartof, manioc <strong>şi</strong> fasole, de unde s-aurăspândit <strong>şi</strong> în alte teritorii.∗ Pentru zona americană nu se uzitează termenul de <strong>neolitic</strong> ci formule particulare ca „Arhaicultârziu” (aprox. 7000-2000 BC), pentru spaţiul mexican, <strong>şi</strong> „Perioada formativă” (aproximativ2500-), în zona SUA.152
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50:
www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52:
www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54:
www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56:
www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58:
www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60:
www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62:
www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63:
www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69:
www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71:
www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73:
www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75:
www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77:
www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79:
www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81:
www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83:
www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85:
www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87:
www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89:
www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91:
www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93:
www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95:
www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97:
www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99:
www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101:
www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103:
www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143: www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149: www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151: www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153: www.cimec.romorminte având caracte
- Page 156 and 157: www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159: www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161: www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163: www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165: www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167: www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169: www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171: www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173: www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175: Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177: Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179: Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181: Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183: Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185: Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187: Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189: Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191: Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193: Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195: Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197: Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199: CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201: Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203: Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro