Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.rorezultatul pătrunderii, pe teritoriul Turkmeniei, a unor triburi din NEIranului, care au asimilat o serie de comunităţi mezolitice locale, şinu este vorba de o evoluţie locală spre neolitic (Masson, 1971;Kohl, 1984).Cultura Kelteminar s-a dezvoltat în câmpiile deşertice aleAsiei centrale cuprinse, în mod special, în Uzbekistan, în regiuneavechilor delte ale fluviilor Amu-Daria şi Syr-Daria şi a râuluiZeravshan, la est de Marea Aral, în interiorul deşertului Kyzyl Kum(cercetări S. P. Tolstov, 1939, A. V. Vinogradov, din 1954 până înprezent, în colaborare, din 1965, cu geograful E. D. Mamedov, încadrul expediţiei Horezmia, U. I. Islamov, 1960-1961, E. B.Bižanov, 1977).De aceea, dezvoltarea şi răspândirea comunităţilor Kelteminar afost, probabil, strâns legată de evoluţia climatică a Asiei centrale înHolocen, în special de creşterea umidităţii relative în zonaLjavljakan.Au fost identificate peste 1000 de situri Kelteminar, cele maicunoscute fiind: Djanbas – 31 (Tolstov), la NE de Tutkul, Djingeldyîn zona deltei, la sud de Akčadarin, Darbaza Kyr 1 şi 2, spre văileuscate ale Makhandariei şi Gudjajlei, Komsomol 1-6, spre vechiulcurs Syr-Daria, Ljavljakan, spre lacul cu acelaşi nume, Učašča 131în zona înălţimilor Darjasaj. Numeroase situri au fost descoperite îninterfluviile Asiei centrale, pe malul drept al fluviului Amu-Daria, îndelta Sarykamyš, unde este cunoscut şi mormântul neolitic târziula Tumek-Kičidižik, în Ust-Yurt şi la limita orientală KarakumZaunguz.Cu toate datele insuficiente şi discutabile, de cronologierelativă şi absolută, A. V. Vinogradov a stabilit următoarea schemăde periodizare a culturii Kelteminar: faza I, Kelteminar timpurie(situl Darjasaj)–aprox. sfârşitul mileniului al VII-lea/mijoculmileniului al V-lea bc; faza a II–a, Neolitic evoluat (situl Djanbas)–sfârşitul mileniului al V-lea/mijlocul mileniului al IV-lea bc; faza aIII–a, Neolitic târziu–sfârşitul mileniului al IV-lea/mileniul al III-leabc.Oamenii culturii Kelteminar nu au avut, foarte probabil, oeconomie de producţie, traiul lor întemeindu-se pe practicareavânătorii, culesului şi pescuitului, asemănător cu cel dinEpipaleolitic/Mezolitic, dar au receptat, prin aculturaţie, o serie detrăsături ale modului de viaţă neolitic.50