www.cimec.robine cunoscută în Indonezia <strong>şi</strong> Oceania, ceea ce vorbeşte deexistenţa unei navigaţii timpurii în largul mării.Comunităţile Yue aveau o ceramică grosieră, decorată labază cu şnurul <strong>şi</strong> incizată în partea superioară, <strong>şi</strong> o ceramică maifină, cu decor ştanţat, motivele fiind curbiliniare. Au fostdescoperite numeroase vase cu fundul rotunjit, formele tripodefiind mai puţin utilizate, după cum se observă în siturile Chao’an,Haifeng, Wengyuan, Xijiaoshan (în Fujian), Lingshan, Nanning,Dongxing (în Guangxi) <strong>şi</strong> Xianrendong (în Jiangxi). Ceramica cudecor geometric s-a perfecţionat devenind, în mileniul al II-lea bc, ocaracteristică a <strong>neolitic</strong>ului târziu.Unele comunităţi Yue au primit influenţe de tip Longshan, aşacum se observă în siturile de la Tanshihshan <strong>şi</strong> Wuping, în Fujian,Fengpitou <strong>şi</strong> Yingpu, în Taiwan, datate prin C 14 la sfâr<strong>şi</strong>tulmileniului al II-lea bc.Cultura Dapengeng (după situl din apropiere deTaipei/Taiwan), dezvoltată între mileniile al V-lea <strong>şi</strong> al II-lea bcreprezintă o variantă a aşa-numitului complex al “civilizaţiilor<strong>neolitic</strong>e de pe coasta Yue”, prezentând unele elementeasemănătoare <strong>şi</strong> cu <strong>neolitic</strong>ul continental. Comunităţile aceasteiculturi au avut o economie de producţie, bazată pe culturatuberculilor.Industria litică a acestei culturi prezintă multe asemănări cucea a complexul cultural Yue (piese atent şlefuite, tesle cusecţiunea rectangulară <strong>şi</strong> umăr). Acela<strong>şi</strong> lucru se poate arăta <strong>şi</strong>despre producţia ceramică, caracterizată printr-un decor şnurat <strong>şi</strong>cu impresiuni de pieptene, care a fost urmată de o ceramică cumotive geometrice.În <strong>neolitic</strong>ul târziu, în zona Chinei de Nord, prin culturaShang, s-a pătruns în epoca bronzului. Comunităţile meridionaleau adoptat noua tehnologie <strong>şi</strong> au decorat, adesea, vasele de bronzcu motivele geometrice ale ceramicii (Chang, 1977).*******În stadiul actual al cercetărilor, lacunare din păcate, nu sepoate stabili cu precizie, care au fost civilizaţiile <strong>neolitic</strong>ului Asiei desud-est <strong>şi</strong> evoluţia acestora, deoarece transgresiunea marinăholocenă a “rupt” continentul de zona insulară a Indoneziei, faptcare a determinat modalităţi proprii de dezvoltare.La sfâr<strong>şi</strong>tul epipaleoliticului/mezoliticului sud-est asiatic de tip65
www.cimec.rohoabinhian <strong>şi</strong> bacsonian (aprox. 12000–2000 bc) s-a petrecuttranziţia către <strong>neolitic</strong> (Peninsula Indochina <strong>şi</strong> nordul Indoneziei–vestul Birmaniei, sudul Chinei, Malaezia, nordul Sumatrei <strong>şi</strong>,probabil, Taiwan). Încă din fazele mijlocii alehoabinhian/bacsonianului erau cunoscute topoarele scurte cutăişul şlefuit în timp ce, în fazele evoluate, sub influenţa <strong>neolitic</strong>uluichinez, au apărut mojare <strong>şi</strong> pisăloage de piatră, spatule de os <strong>şi</strong>ceramica decorată cu şnurul <strong>şi</strong> cu motive sub formă de împletitură.De aceea, prin prezenţa utilajului litic şlefuit (topoare, dălţi <strong>şi</strong>săpăligi), fazele hoabinhianului mijlociu <strong>şi</strong> târziu au fost încadrateîn aşa-numitul <strong>neolitic</strong> sud-est asiatic, care se consideră că sesfârşeşte odată cu răspândirea comunităţilor Dong-Son(Vietnamul de nord), care aparţin începutului epocii bronzului dinregiune (secolul al VIII-lea bc) (Solheim, Wilhekm 1972).Începuturile propriu-zise ale agriculturii <strong>şi</strong> creşterii animalelorîn Asia de sud-est nu sunt cunoscute cu precizie. Uneledescoperiri din situl Spirit Cave (Thailanda de nord), în niveluridatate între 10000–6000 bc, pun problema practicării unei cultivăritimpurii a plantelor (resturi de mazăre, fasole, curcubitacee, betel <strong>şi</strong>diverse nuci). Se pare că în unele niveluri bacsoniene, datate,discutabil, pe la 8000/6000 bc, au fost descoperite resturi de orezcultivat <strong>şi</strong> dovezi ale existenţei câinelui domestic.Este posibil ca procesul de acumulare a trăsăturilor<strong>neolitic</strong>ului în sud-estul Asiei să fi fost foarte lent <strong>şi</strong> cu particularităţispecifice. Astfel, acesta ar fi început, probabil, prin realizarea unorunelte de piatră şlefuită <strong>şi</strong> cu protejarea plantelor alimentare, caetapă avansată a culesului, între care se găseau diferite varietăţide igname <strong>şi</strong> taro (Aracea), arborii de pâine <strong>şi</strong> bananierii, cultivaţimai apoi prin reproducere asexuată. Culesul orezului sălbatic <strong>şi</strong>rizicultura au apărut mai târziu, poate independent, poate subinfluenţa <strong>neolitic</strong>ului chinez.De aceea, populaţiile care au părăsit Asia de sud-est, prinmileniul al III-lea bc, pentru a coloniza insulele din Pacificul devest, au dus, în noile teritorii, toate plantele menţionate, cuexcepţia orezului, <strong>şi</strong> unele animale domestice (câinele, porcul <strong>şi</strong>găina). În aceste condiţii, în nordul Indoneziei, pe la 2500 bc, întoalianul recent, a fost cunoscută ceramica <strong>şi</strong> cultura orezului(nivelurile superioare din adăpostul Ulu Leang din regiunea Maros,în Insula Sulawesi/Celebes) (Garanger, 1992).66
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19: www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21: www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23: www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25: www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27: www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29: www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31: www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33: www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35: www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37: www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39: www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41: www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45: www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103: www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119:
www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121:
www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123:
www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125:
www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127:
www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129:
www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131:
www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133:
www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135:
www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137:
www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139:
www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141:
www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro