Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.rola Qujialing (2750-2650 bc), ultimele prezentând o ceramicălucrată la roată.Cultura Daxi era reprezentanta Neoliticului dezvoltat (mileniulal IV-lea bc) din bazinul mijlociu al fluviului Yangzijiang, centrul săugăsindu-se astăzi în provincia Hubei, unde se află siturile de laJiangling şi Gong’an. Comunităţile Daxi s-au răspândit până estulzonei Sichuan, unde este cunoscut situl Wushan, iar spre sudpână la Lixian, în zona lacului Dongting, în Hunan.Ceramica acestei culturi era acoperită cu o angobă roşie şiavea un decor pictat cu negru, brun şi roşu. Ca forme se remarcăvasele cilindrice care nu se întâlnesc în nici o altă cultură chinezăcontemporană. În timpul existenţei lor, comunităţile culturii Daxi auîntreţinut, în zona nordică, importante legături cu cele ale fazelorevoluate ale civilizaţiei Yangshao.Cultura Qujialing (situl eponim din provincia Hubei, Chinacentrală) s-a dezvoltat între 2750–2650 bc, în interfluviul Huei–Yangzijiang, bazându-şi economia pe cultura orezului. În decursulevoluţiei lor, comunităţile Qujialing, au receptat influenţe din parteacivilizaţiei Long-shan. Triburile Qujialing au confecţionat unperfecţionat utilaj litic şi osteologic: lame de cuţit şi seceră,săpăligi, vârfuri compuse de săgeată şi suliţă etc. Ceramicaacestei culturi a căpătat o deosebită dezvoltare, specia fină fiindlucrată la roată. Ca forme tipice sunt cunoscute: cupele cu piciorînalt, cilindric, şi ibricele cu picioare conice, vădind influenţeLongshan. Ca maniere decorative au fost utilizate: pictarea, pefond alb-cenuşiu, şi imprimarea (Chang, 1977).În China de SE, este cunoscut complexul cultural neoliticnumit Yue (Yueh), dezvoltat în zonele sudice de coastă Fujian,Guangdong şi Guangxi, şi în insulele din apropierea litoralului:aşezarile Cham Wan (pe insula Lema, în Hong Kong) şiDapengeng (Taiwan), între mileniile al V-lea şi al III-lea bc.Aşezările erau amplasate pe malurile râurilor şi pe coastă. Caocupaţii, purtătorii acestor culturi practicau, pe scară largă,pescuitul şi culesul scoicilor, dar nu există indicii arheologicedesfăşurării altor îndeletniciri. Cu toate acestea, în cadrul industrieilitice au fost descoperite lame şlefuite de topoare şi tesle, cusecţiunea rectangulară şi umăr, identice cu cele din Polinezia, şilopăţele (palete) cu suprafaţa netedă sau gravată, destinateconfecţionării stofei de tip tapa, din scoarţă de copac bătătorită,64