Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.routilizarea unei paste cu multe materiale organice (pleavă) cadegresant. Vasele semisferice erau decorate cu rare motivepictate, în asociere cu ciupituri, impresiuni de degete, unghie şiadâncituri largi, dispuse în motive rectilinii, bandate, aşa cum seobservă în descoperirile de la Michailovce (Slovacia).Cronologia internă a acestei variante a culturii liniare a foststabilită, mai ales, pe baza ceramicii recuperate din gropileaşezărilor. Ceramica liniară numită Alföld, dezvoltată în CâmpiaAlföldului (NE Ungariei) caracteristică pentru începuturileneoliticului mijlociu (prima jumătate a mileniului al V-lea bc), sedezvoltă dintr-un stadiu mai vechi. Ceramica sa era realizată cudegresanţi vegetali şi avea un decor realizat prin incizii rectilinii şicurbilinii, care evoluează către adâncituri mai fine, aşa cum suntcunoscute în stadiile mai recente.Pe fond Alföld, s-au dezvoltat o serie de grupuri culturale:Tiszadob, în nordul Câmpiei Alföld, şi Szakálhát-Lebö, în sud. Încadrul grupului Szakálhát-Lebö, se întâlnesc aşezări de tip tell,care sunt necunoscute mai la nord. În acelaşi timp, se cunoscplanurile câtorva locuinţe rectangulare, alungite. De asemenea,ceramica acestui grup cultural a resimţit puternice influenţe dinpartea culturii Vinča-Turdaş, din împletirea lor rezultând uneleaspecte regionale (Makkay, 1982; Kalicz, 1993; Lazarovici,1993).În cadrul grupului cultural Tiszadob se cunosc locuinţeconstruite pe stâlpi de lemn şi câteva morminte de inhumaţie.Aproximativ în paralel şi derivând din cultura Alföld, grupul Gömör,s-a dezvoltat, în regiunea carstului ungaro-slovac, cultura Bükk,într-o perioadă în care, mult mai la vest s-a născut şi a evoluatcultura liniar ceramică occidentală.Prin evoluţia culturii cu ceramică liniară orientală, s-a format,în neoliticul mijlociu (mileniul al V-lea bc), în zona carstului dinnordul Ungariei şi sud-estul Slovaciei, cultura Bükk, care acunoscut un habitat specific, cu aşezări mai durabile (Boldogköváralja)sau sezoniere (Domica şi Ardovo), specifice uneieconomii predominant pastorale. Ceramica acestei culturi este defoarte bună calitate şi păstrează formele semisferice şi globularemoştenite. Decorul ceramicii a fost deosebit de bogat, fiind realizatprin incizie cu pieptenele şi încrustare cu culoare albă, galbenă sauroşie, reprezentând benzi paralele, volute, capete de spirale,127