Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.romijlociu cultura Cakran, caracterizate prin decoruri imprimate şiincizate. În neoliticul târziu, în spaţiul albanez este cunoscutăcultura Malik I-Kamnik, care a evoluat, începând cu faza a II-a,către eneoliticul timpuriu. Ceramica acestei culturi era lustruită şipictată, cu brun, roşu şi tricrom pe fondul vasului, alături de careera prezentă decorarea cu pictură onctuoasă (crusted ware),incizia şi incrustaţia (Lichardus et alii, 1985).În perioada neoliticului final, au pătruns şi s-au extins, într-omare parte a Balcanilor (Serbia, Kosovo, Voivodina,Slavonia/Croaţia, Bosnia, Muntenegru, Banat, Transilvania,Oltenia/România, nord-vestul Bulgariei), aşa cum am arătat maisus, comunităţile chalcolitice cu ceramică cenuşie-neagră, lustruităşi canelată, dintre care foarte importante au fost cele alecomplexului cultural Vinča, care a cunoscut astfel mai multevariante regionale şi acoperă întreaga perioadă a eneoliticuluitimpuriu şi mijlociu (jumătatea. Mileniului al V-lea-jumătateamileniului al IV-lea bc).Originea sa pare a fi anatoliană, răspândirea sa înscriindu-seîntr-un nou val migratoriu, care a vehiculat elemente de tip CanHasan 2 B, au asimilat sau au dislocat elementele anterioare aleneoliticului mijlociu din Peninsula Balcanică şi valea Dunării(Lichardus et alii, 1985).În ceea ce priveşte habitatul, purtătorii complexului vinčian, auocupat terasele din apropierea apelor, şi-au fortificat aşezările,perpetuarea locuirii pe acelaşi loc conducând şi la formarea unortell-uri. În cadrul aşezărilor, în fazele mai timpurii, s-au construitcolibe semiadâncite, ovale, cu mobilier de lut, iar în fazeledezvoltate locuinţe de suprafaţă, de multe ori cu platformă de lutars, dintre care unele au avut forma de megaron. Industria litică,confecţionată din materii prime locale sau de import, eradiversificată, ca de altfel şi industria osteologică. În fazeledezvoltate ale complexului cultural, au fost realizate şi utilizatenumeroase piese de aramă, multe de mari dimensiuni, legate,probabil, de exploatarea unor mine ca Rudna Glava şi Ai Bunar.Ceramica acestui complex cultural a fost destul de unitară,lucrată într-o pastă de bună calitate, cenuşie, neagră sau brună,lustruită, cunoscânde ca forme: vasele bitronconice, carenate,vasele cu picior conic, amforele, pithoi, capace cu reprezentăriumane. Decorul predilect a fost cel canelat şi plisat, dispus vertical,104