12.07.2015 Views

Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

www.cimec.roCeramica fină era predominată, decorurile fiind obţinute prinpictare cu roşu aprins <strong>şi</strong> crem.În Chalcoliticul mijlociu anatolian (aprox. 4800–4300 bc),locuinţele au fost construite pe temelii de piatră (Can Hasan 2 A),iar ceramica cunoaşte mai multe varietăţi: monocromă ro<strong>şi</strong>e,monocromă neagră lustruită, pictată cu roşu <strong>şi</strong> crem <strong>şi</strong> policromă,la fel ca la Mersin (19-17), unde s-au observat influenţe halafiene<strong>şi</strong> utilizarea obiectelor de aramă. În Chalcoliticul târziu anatolian(aprox. 4300–3300/3100 bc) se observă o diversificare a culturiimateriale. La Can Hasan (niv. 1 a-f) locuinţele aveau camere mari,cu pereţii feţuiţi cu lutuială deschisă la culoare, refăcuţi periodic.Ceramica utilizată era grosieră, monocromă, de culoare închisă,lustruită, deosebită de cea de la Beycesultan 31, care era pictatăpolicrom. În cadrul ceramicii descoperite la Mersin (niv.16), înfortăreaţă, s-au resimţit influenţe anatoliene <strong>şi</strong> de tip Obeid(French, 1966).În câmpia Antinova, din Munţii Anti-Taurus, pentruChalcoliticul mijlociu <strong>şi</strong> final, este cunoscută cultura Korucu Tepe(estul Turciei, cercetări M. Van Loon, 1969-1970), care a fostcontemporană cu Amuq D-F, dezvoltată pe parcursul a trei faze(Korucu Tepe A timpurie, Korucu Tepe A târzie <strong>şi</strong> Korucu Tepe B).Nivelul al V-lea, datat între aprox. 4550–4250 bc (faza KorucuTepe A timpurie), prezintă locuinţe construite din cărămizi crude <strong>şi</strong>lemn de stejar, cu pereţii feţuiţi. Industria litică, confecţionată dinobsidian, cuprindea lame de seceră <strong>şi</strong> mici vârfuri foliacee desăgeată, de tip Obeid. Ceramica predominantă era cea dincategoria de culoare închisă, ro<strong>şi</strong>e <strong>şi</strong> neagră, cu pereţii gro<strong>şi</strong>,alături de care era prezentă <strong>şi</strong> specia lustruită, pictată uneori înmanieră Halaf. Ca forme existau, în principal, urcioare fără gât,boluri cu profilul drept, având torţi orizontale <strong>şi</strong> motive decorativeaplicate sun buză (benzi în relief), asemănătoare cu descoperirilede la Tepecik <strong>şi</strong> Kor Tepe (Turcia). În fazele următoare, datate înmileniul al IV-lea bc, se observă că ceramica era lucrată la roataînceată într-o manieră care face trecerea către faza Uruk <strong>şi</strong> epocabronzului (Van Loon, 1980). Odată cu cultura Beycesultan setrece la epoca bronzului în spaţiul anatolian.*******33

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!