www.cimec.roCeramica fină era predominată, decorurile fiind obţinute prinpictare cu roşu aprins <strong>şi</strong> crem.În Chalcoliticul mijlociu anatolian (aprox. 4800–4300 bc),locuinţele au fost construite pe temelii de piatră (Can Hasan 2 A),iar ceramica cunoaşte mai multe varietăţi: monocromă ro<strong>şi</strong>e,monocromă neagră lustruită, pictată cu roşu <strong>şi</strong> crem <strong>şi</strong> policromă,la fel ca la Mersin (19-17), unde s-au observat influenţe halafiene<strong>şi</strong> utilizarea obiectelor de aramă. În Chalcoliticul târziu anatolian(aprox. 4300–3300/3100 bc) se observă o diversificare a culturiimateriale. La Can Hasan (niv. 1 a-f) locuinţele aveau camere mari,cu pereţii feţuiţi cu lutuială deschisă la culoare, refăcuţi periodic.Ceramica utilizată era grosieră, monocromă, de culoare închisă,lustruită, deosebită de cea de la Beycesultan 31, care era pictatăpolicrom. În cadrul ceramicii descoperite la Mersin (niv.16), înfortăreaţă, s-au resimţit influenţe anatoliene <strong>şi</strong> de tip Obeid(French, 1966).În câmpia Antinova, din Munţii Anti-Taurus, pentruChalcoliticul mijlociu <strong>şi</strong> final, este cunoscută cultura Korucu Tepe(estul Turciei, cercetări M. Van Loon, 1969-1970), care a fostcontemporană cu Amuq D-F, dezvoltată pe parcursul a trei faze(Korucu Tepe A timpurie, Korucu Tepe A târzie <strong>şi</strong> Korucu Tepe B).Nivelul al V-lea, datat între aprox. 4550–4250 bc (faza KorucuTepe A timpurie), prezintă locuinţe construite din cărămizi crude <strong>şi</strong>lemn de stejar, cu pereţii feţuiţi. Industria litică, confecţionată dinobsidian, cuprindea lame de seceră <strong>şi</strong> mici vârfuri foliacee desăgeată, de tip Obeid. Ceramica predominantă era cea dincategoria de culoare închisă, ro<strong>şi</strong>e <strong>şi</strong> neagră, cu pereţii gro<strong>şi</strong>,alături de care era prezentă <strong>şi</strong> specia lustruită, pictată uneori înmanieră Halaf. Ca forme existau, în principal, urcioare fără gât,boluri cu profilul drept, având torţi orizontale <strong>şi</strong> motive decorativeaplicate sun buză (benzi în relief), asemănătoare cu descoperirilede la Tepecik <strong>şi</strong> Kor Tepe (Turcia). În fazele următoare, datate înmileniul al IV-lea bc, se observă că ceramica era lucrată la roataînceată într-o manieră care face trecerea către faza Uruk <strong>şi</strong> epocabronzului (Van Loon, 1980). Odată cu cultura Beycesultan setrece la epoca bronzului în spaţiul anatolian.*******33
www.cimec.roComplexul Umm Dabagijah/Sotto – Has-suna – Samarra(Irak) s-a dezvoltat în nordul Mesopotamiei, în câmpiile de lapoalele munţilor Taurus <strong>şi</strong> Zagros, într-o vreme în care sudulregiunii dintre Eufrat <strong>şi</strong> Tigru, care se prezenta ca o importantă <strong>şi</strong>întinsă zonă aluvionară, nu pare să fi fost locuit în totalitate.Avându-<strong>şi</strong> rădăcinile în elementele PPNB târziu din zoneleEufratului <strong>şi</strong> Taurus, care s-au răspândit până în spaţiul Jazirahuluiirakian, complexul Umm Dabagijah/Sotto – Hassuna a evoluat,cu particularităţi temporale <strong>şi</strong> geografice, între 6000 – 5000 bc,către sfâr<strong>şi</strong>tul perioadei contribuind la formarea culturii Samarra.Din acest ansamblu, cultura Umm Daba-gijah/Sotto(denumită astfel după tell-urile eponime din Irak, cercetate de N.Kirkbride, între 1971 <strong>şi</strong> 1974, <strong>şi</strong> respectiv N. Merpert, R. Munčaev<strong>şi</strong> N. Bader, între 1970-1974) este mai timpurie, apărând <strong>şi</strong>evoluând în partea vestică a zonei, de unde s-a răspândit cătrenord-est <strong>şi</strong> est, fiind denumită <strong>şi</strong> Pre- sau Proto-Hassuna.Această cultură nord-mesopotamiană <strong>neolitic</strong>ă timpurie (aprox.6000–5600 bc), prezintă multe asemănări cu descoperirile dinsiturile PPNB de la Abu Hureyra, El Kown <strong>şi</strong> Bouqras, aflate înzona deşertului sirian: vârfurile de tip Byblos, larga utilizare agipsului pentru decorarea locuinţelor <strong>şi</strong> construcţiilor de cult,precum <strong>şi</strong> confecţionarea unor vase din alabastru <strong>şi</strong> marmură.Locuinţele, construite din chirpici, erau rectangulare <strong>şi</strong> erauorganizate în lungi <strong>şi</strong>ruri paralele sau în grupuri aflate jurul unorcurţi (fig. 16. 11). Casele aveau ferestre dar intrarea se făcea prinacoperiş. Unele spaţii erau folosite ca silozuri <strong>şi</strong> magazii. Cuajutorul gipsului se netezeau podeaua <strong>şi</strong> pereţii, care, uneori eraupictaţi cu scene de vânătoare <strong>şi</strong> onagri/hemioni (Umm Dabagijah).Industria litică era reprezentată prin lame de obsidian, topoareşlefuite, proiectile de praştie, vase (fig. 16. 9-10) <strong>şi</strong> figurineantropomorfe <strong>şi</strong> zoomorfe. Ceramica acestei culturi a fost divizatăîn mai multe categorii. Olăria lucrată dintr-o pastă grosieră, cu paieîn compoziţie, nedecorată, prezenta ca forme: boluri cudeschiderea ovală <strong>şi</strong> urcioare mari, carenate, câteodată cu fundulogival, care pentru stabilitate era îngropat. Cea de-a douacategorie, fină, cuprinde ceramica lustruită, pictată câteodată, cuculoare ro<strong>şi</strong>e, motivele predilecte fiind benzile simple, „căpriorii” <strong>şi</strong>punctele, sau era decorată cu ornamente plastice în relief: butoni,protome animaliere, ochi, motive geometrice <strong>şi</strong> antropomorfe etc.,34
- Page 1: www.cimec.ro
- Page 6 and 7: www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11: www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15: www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17: www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19: www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21: www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23: www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25: www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27: www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29: www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31: www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33: www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35: www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 38 and 39: www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41: www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43: www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45: www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46: www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50: www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87:
www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89:
www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91:
www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93:
www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95:
www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97:
www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99:
www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101:
www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 102 and 103:
www.cimec.rodeosebită amploare, re
- Page 104 and 105:
www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107:
www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109:
www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111:
www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113:
www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115:
www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117:
www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119:
www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121:
www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123:
www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125:
www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127:
www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129:
www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131:
www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133:
www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135:
www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137:
www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139:
www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141:
www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143:
www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145:
www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147:
www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149:
www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151:
www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro