Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.roforme, în special, „oalele de flori” cu fundul plat (Lichardus et alii,1985; Constantin, Blanchet, 1998).*******În neolitic, unele comunităţi liniare şi descendentele lor auocupat terenurile de pe malurile unor lacuri, întemeind un habitatparticular, cu locuinţe realizate pe platforme de lemn, ridicate pestâlpi, care dominau zonele mlăştinoase înconjurătoare, formândadevărate sate lacustre (palafite), în literatura de specialitatedefinindu-se un neolitic lacustru, pentru care există date decronologie absolută, obţinute prin metoda dendrocronologică.Cultura Cortaillod (cantonul Neuchâtel, Elveţia) reprezintăun aspect cultural al neoliticului mijlociu elveţian (mileniului IV bc),de tradiţie chasséană şi influenţe sudice, care a fost denumit şineoliticul lacustru vechi (1934, P. Vouga) (Petrequin,Petrequin, 1988).Această cultură s-a dezvoltat de-a lungul a patru fazeprincipale (aprox.3850-3300 BC), cunoscând un habitatdiversificat, constituit, în special, din aşezări situate pe malurileunor lacuri (Auvernier, Twann, Burgäschi-Süd), pe terase glaciolacustre(Rances) şi în adăposturi sub stâncă (Vallon des Vaux,Baulmes), unde au construit locuinţe fie alungite, rectangulare(faza I, aprox. 3800 BC, Burgäschi), fie mai scurte, în fazele mainoi (Petrequin, Petrequin, 1988; Jeunesse, Petrequin, Piningre,1998).Ocupaţiile acestor comunităţi erau: agricultura desfăşurată încicluri scurte, în concurenţă cu pădurea secundară, creştereaanimalelor, vânătoarea, culesul şi pescuitul.Buna conservare a materialelor arheologice, inclusiv a celordin materie organică, în sedimentele lacurilor, a permiscunoaşterea bogatului utilaj litic, osteologic şi lemnos, oferind oimagine cvasi-completă asupra acestora. Ceramica a cunoscut ofirească evoluţie, caracterizându-se prin forme scunde, cu profilulcarenat sau rotunjit, cu reprezentări plastice, în formă de sâniperforaţi (proeminenţe mamelonare) sau ginecologice, cu decor înimprimat cu scoarţă de mesteacăn aplicată pe peretele crud alvasului. În fazele finale, ceramica cunoaşte o simplificare aformelor şi decorurilor (fig. 84). Pe fondul acestei culturi, s-auformat o serie de aspecte regionale (Jeunesse, Petrequin,Piningre, 1998).124