www.cimec.rodeosebită amploare, realizându-se piese de diferite dimensiuni.Ceramica, în general, de bună <strong>şi</strong> foarte bună calitate, eralucrată în anumite centre, cunoscând o mare varietate de forme, înspecial bitronconice, carenate. Dacă ceramica grosieră era, celmai adesea, barbotinată <strong>şi</strong> decorată cu motive simple incizate,ceramica fină <strong>şi</strong> foarte fină era ornamentată în tehnica inciziei,pictării, cu culoare albă, ro<strong>şi</strong>e, cu grafit <strong>şi</strong>, mai rar, cu praf de aur, <strong>şi</strong>imprimare. Motivistica decorului ceramicii culturii Kodžadermen-Karanovo VI este deosebit de bogată <strong>şi</strong> este compusă din motivespiralice <strong>şi</strong> meandrice, mult schematizate, geometrice (cercuri,motive cruciforme, şah, romburi etc), alcătuind o simbolistică cuevident caracter uranian (fig.62).Deosebit de bine evidenţiat este domeniul practicilor cultice,reprezentat de existenţa construcţiilor-sanctuar, a complexelor decult, casnice <strong>şi</strong> comunitare, exprimate prin modele ale unor locuriceremoniale, ca cele de la Ovčarovo, <strong>şi</strong> printr-o abundentă plasticăantropomorfă, feminină, în special, naturalistă sau extrem deschematizată, lucrată din lut, os, marmură, metal (aramă, aur).La acestea se adaugă elemente de plastică pătrunse dinlumea cicladică (idolii en violon) sau thessaliană (idolii cu capmobil). Ritul funerar este bine cunoscut, defuncţii fiind înhumaţi înpoziţie chircită pe stânga, cu capul spre est, însoţiţi de un inventarmai bogat sau mai sărac, în funcţie de statutul social <strong>şi</strong> spiritual alfiecăruia (vezi necropola de la Varna) (Lichardus et alii, 1985;Bojadjiev, Dimov, Todorova, 1993).Toate aceste elemente vorbesc de o spiritualitate bineconturată, asemănătoare, în multe privinţe, cu cea a marilorcivilizaţii <strong>şi</strong> complexe culturale orientale sau microasiatice.De<strong>şi</strong> este considerată drept fenomen etno-cultural separat,cultura Varna (H. Todorova, 1968) reprezintă o parte integrantă amarelui complex Gumelniţa-Kodžadermen-Karanovo VI, diferenţeledatorându-se păstrării mai îndelungate, în domeniul ceramicii, aunor tradiţii de tip Usoe, Hamangia, Poljanica (ceramica neagrăsau brună, lustruită, decorată cu motive incizate <strong>şi</strong> încrustate cuculoare albă sau ro<strong>şi</strong>e, sau pictate cu grafit, plastica), comunităţicare au fost înglobate, în decursul timpului, în noile sintezee<strong>neolitic</strong>e pontice. Pentru ritul funerar al acestei variante pontice,trebuie menţionate necropolele de la Varna I (morminte întinse,pentru bărbaţi, unele foarte bogate, chircite pe stânga, pentru99
www.cimec.rofemei, cenotafe etc), Devnja <strong>şi</strong> Durankulak, inventarul acestoradovedind o strictă diferenţiere socială, ereditară, <strong>şi</strong> existenţa uneipături conducătoare supraregionale (Lichardus et alii, 1985).Către sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al IV-lea bc/începutul mileniului al V-lea BC, cultura Kodža-dermen-Karanovo VI a suferit un puternicproces de restructurare, o parte a comunităţilor sale fiind cucerite<strong>şi</strong> asimilate de purtătorii orizontului pastoral nord-pontic de tipPetro Svistunovo-Suvorovo-Cainari, <strong>şi</strong> s-a format culturaPevec/Cernavoda I, care mai păstreză unele elemente anterioare(Bojadjiev, Dimov, Todorova, 1993). Alte comunităţi s-au retrasîn zone deluroase <strong>şi</strong> montane, continuând tradiţia Kodžadermen-Karanovo VI, sau au pătruns în mediul civilizaţiilor vecine (Krivodol,Cucuteni-Tripolie). Pe acest fond s-au format o serie de civilizaţiispecifice e<strong>neolitic</strong>ului final <strong>şi</strong> epocii bronzului din estul PeninsuleiBalcanice (cultura Ezero).*******Complexul <strong>neolitic</strong> timpuriu balcano-danubiano-carpaticStarčevo-Körös-Criş (sfâr<strong>şi</strong>tul mileniului al VI-lea–sfâr<strong>şi</strong>tulmileniului al V-lea bc), care face parte din complexul cardialcircummediteranean, î<strong>şi</strong> găseşte originile, aşa cum am văzut, încultura Protosesklo cu care este înrudit, după cum o dovedescdescoperirile de la Anzabegovo, Donja Branjavina <strong>şi</strong> Vršnik(Serbia), Cârcea, Ocna Sibiului <strong>şi</strong> Gura Baciului (România).Dezvoltate de-a lungul a patru faze, fiecare cu caracteristicile ei,aceste comunităţi au cunoscut fenomene istorico-culturaleparticulare printre care <strong>şi</strong> asimilarea, în drumul lor către nord <strong>şi</strong>nord-est, de noi triburi epipaleolitice/mezolitice mult întârziate(Moldova/România, Rep. Moldova, Ucraina), pe care le-auneolitizat, prin colonizare <strong>şi</strong> aculturaţie, iar prin răspânirea lor sprenord-vest au dat naşterea unui alt mare complex <strong>neolitic</strong> timpuriu,caracteristic pentru valea Dunării mijlocii <strong>şi</strong>, parţial, a celeisuperioare, ansamblul liniar ceramic sau danubian. De aceea, învastul spaţiu de răspândire (Kossovo. Bosnia, Serbia, Voivodina,sud-estul Ungariei, România, Rep. Moldova, V. Ucrainei), acestecomunităţi au dezvoltat mai multe aspecte <strong>şi</strong> faciesuri, uneleabordate mai sus (Lichardus et alii, 1985).Purtătorii acestui complex cultural au practicat agricultura,pătrunzând în câmpiile aluvionare din văile Dunării, Tisei, Davei,Savei <strong>şi</strong> Moravei, <strong>şi</strong> creşterea animalelor, în legătură cu ultima100
- Page 1:
www.cimec.ro
- Page 6 and 7:
www.cimec.roNEOLITICUL ŞI ENEOLITI
- Page 11:
www.cimec.roÎn Neolitic şi Eneoli
- Page 14 and 15:
www.cimec.ropolisare, obţinându-s
- Page 16 and 17:
www.cimec.roaramei- Çayönü (Turc
- Page 18 and 19:
www.cimec.rourmarea realizării unu
- Page 20 and 21:
www.cimec.rocentrale sau secundare,
- Page 22 and 23:
www.cimec.roeconomice, sociale, cul
- Page 24 and 25:
www.cimec.roOrientului Apropiat s-a
- Page 26 and 27:
www.cimec.roFaza PPNB (7600-6000 bc
- Page 28 and 29:
www.cimec.rozonei nucleare de neoli
- Page 30 and 31:
www.cimec.roÎn această fază, pă
- Page 32 and 33:
www.cimec.roDecorul pictat era deos
- Page 34 and 35:
www.cimec.ro“stăpânei animalelo
- Page 36 and 37:
www.cimec.roCeramica fină era pred
- Page 38 and 39:
www.cimec.rocu apropiate analogii
- Page 40 and 41:
www.cimec.rorăspândire.În domeni
- Page 42 and 43:
www.cimec.romasive de silex şi obs
- Page 44 and 45:
www.cimec.rogrosieră cu degresant
- Page 46:
www.cimec.roCel mai veche locuire n
- Page 49 and 50:
www.cimec.roCeramica fină era lucr
- Page 51 and 52: www.cimec.roCAPITOLUL 12NEOLITICUL
- Page 53 and 54: www.cimec.rorezultatul pătrunderii
- Page 55 and 56: www.cimec.rounui posibil neolitic a
- Page 57 and 58: www.cimec.rosporadic o ceramică gr
- Page 59 and 60: www.cimec.rourmări evoluţia unei
- Page 61 and 62: www.cimec.roCAPITOLUL 14NEOLITICUL
- Page 63: www.cimec.roperiodic pe vechile amp
- Page 68 and 69: www.cimec.robine cunoscută în Ind
- Page 70 and 71: www.cimec.ro*******Japonia a reprez
- Page 72 and 73: www.cimec.roÎn perioada mijlocie J
- Page 74 and 75: www.cimec.rorupestră nord-african
- Page 76 and 77: www.cimec.roÎn zona sudului Sahare
- Page 78 and 79: www.cimec.roBovidianul a cunoscut o
- Page 80 and 81: www.cimec.ronişă).Nagadianul I (s
- Page 82 and 83: www.cimec.ro(Cornevin, 1981; Mandic
- Page 84 and 85: www.cimec.ropracticarea metalurgiei
- Page 86 and 87: www.cimec.roprecizări referitoare
- Page 88 and 89: www.cimec.rocu prelungiri până î
- Page 90 and 91: www.cimec.roCeramica a fost realiza
- Page 92 and 93: www.cimec.rozoomorfă, pictată sau
- Page 94 and 95: www.cimec.romonocromă, cu decor ma
- Page 96 and 97: www.cimec.rode seceră prinse în m
- Page 98 and 99: www.cimec.roHamangia (D. Berciu, 19
- Page 100 and 101: www.cimec.rocunoscută cultura Sava
- Page 104 and 105: www.cimec.roocupaţie, trebuie men
- Page 106 and 107: www.cimec.rocu forme puţine, în s
- Page 108 and 109: www.cimec.rooblic, încrucişat, la
- Page 110 and 111: www.cimec.ropolonice, vasele fiind
- Page 112 and 113: www.cimec.roGermania, stilul Flombo
- Page 114 and 115: www.cimec.roPointillée, Stichband-
- Page 116 and 117: www.cimec.roşi Bischheim, care par
- Page 118 and 119: www.cimec.rodiscuri, mărgele, tubu
- Page 120 and 121: www.cimec.roîn preajma surselor de
- Page 122 and 123: www.cimec.rotribali (chiefdom) vorb
- Page 124 and 125: www.cimec.roconstruirea locuinţelo
- Page 126 and 127: www.cimec.ro1998).În spaţiul atla
- Page 128 and 129: www.cimec.roÎn Elveţia de est şi
- Page 130 and 131: www.cimec.routilizarea unei paste c
- Page 132 and 133: www.cimec.roaur), dovedind existen
- Page 134 and 135: www.cimec.roam arătat mai sus, mai
- Page 136 and 137: www.cimec.roatestate în sudul peni
- Page 138 and 139: www.cimec.roalcătuită din pahare
- Page 140 and 141: www.cimec.ronumita ceramică “Cuc
- Page 142 and 143: www.cimec.roceramicii, mai ales în
- Page 144 and 145: www.cimec.roTurdaş, grupurile Iclo
- Page 146 and 147: www.cimec.roRast, în fapt o varian
- Page 148 and 149: www.cimec.rounei culturi unitare, P
- Page 150 and 151: www.cimec.rocalitate mai slabă, pe
- Page 152 and 153:
www.cimec.romorminte având caracte
- Page 154 and 155:
www.cimec.ropasta vaselor şi rara
- Page 156 and 157:
www.cimec.roPaleobotanişti conside
- Page 158 and 159:
www.cimec.roîmpotriva neşansei, n
- Page 160 and 161:
www.cimec.roînceputul preborealulu
- Page 162 and 163:
www.cimec.roMegaliţi = monumente a
- Page 164 and 165:
www.cimec.roPutinei (s.n.) = vas de
- Page 166 and 167:
www.cimec.roBIBLIOGRAFIEo (Abbas, 1
- Page 168 and 169:
www.cimec.roo De Bergh 1988 - De Be
- Page 170 and 171:
www.cimec.roo Lichardus-Itten, 1988
- Page 172 and 173:
www.cimec.roo Ursulescu, 2002 - Urs
- Page 174 and 175:
Fig. 4. Piese de aramă dinBulgaria
- Page 176 and 177:
Fig. 11. Cultura Shaarha-Golan/Munh
- Page 178 and 179:
Fig. 18. CeramicăSamarra de la Bag
- Page 180 and 181:
Fig. 29. Materiale Anau I B (după
- Page 182 and 183:
Fig. 34. Ceramică aparţinând cul
- Page 184 and 185:
Fig. 41. Vas Damous elAhmar (Algeri
- Page 186 and 187:
Fig. 49. Vase piatră Hyrax Hill(du
- Page 188 and 189:
Fig. 56. Ceramică Karanovo II(dup
- Page 190 and 191:
Fig. 64. Ceramică şi plastică Vi
- Page 192 and 193:
Fig. 71. Ceramică liniară occiden
- Page 194 and 195:
Fig. 78. Ceramica culturii Michelsb
- Page 196 and 197:
Fig. 87. Piese arheologiceaparţin
- Page 198 and 199:
CRONO-LOGIA DECONTACTVECHEAPERIO-DI
- Page 200 and 201:
Fig. 98. Ceramică a culturii Dude
- Page 202 and 203:
Fig. 105. Ceramica pictată a cultu
- Page 204:
www.cimec.ro