Arheologia preistorică a lumii neolitic şi eneolitic - cIMeC

www.cimec.roaceleaşi caracteristici, în nivelul I descoperindu-se şi edificii cu uşi(fig. 14. 11).Ca ocupaţii, purtătorii culturii Çatal Hüyük practicau oagricultură bazată pe irigaţii incipiente, crescând numărul plantelorcultivate, iar domesticirea animalelor a vizat ovi-caprinele şi,probabil, bovinele. Meşteşugurile erau dezvoltate, confecţionândusevase de lemn (fig. 14. 8) şi piatră şlefuită, unelte şi piese de os(mânere de pumnal sculptate, palete de fard, catarame de centură,podoabe etc..), diferite obiecte din piele şi împletituri, alături debijuterii de aramă, lucrate prin ciocănire, piese din plumb şi piatră.Industria litică era realizată, în mare măsură, din obsidianprovenind din sud-estul Anatoliei şi silex, tipologic observându-seinfluenţe siriene: vârfuri de săgeată şi suliţă, ovalare şi pedunculate(fig. 14. 1-2), piese de seceră şi pumnale atent retuşate prinpresiune (fig. 14. 3), topoare, râşniţe şi frecătoare, sceptre, sigilii,statuete etc..Ceramica este foarte rar întâlnită înainte de nivelul VIII.Aceasta era de bună calitate, fiind confecţionată din pastă deculoare roşie deschisă sau cenuşie, lustruită, având forme simple,globulare sau ovale, fără gât şi cu fundul plat, fiind asemănătoare,în parte, cu ceramica de culoare închisă, lustruită (DFBW), dinzona siro-ciliciană (fig. 14. 7). În nivelurile mai noi, ceramica era defoarte bună calitate, lucrată cu nisip în compoziţie, pastaprezentând culori diferite de la crem, roz şi portocaliu, lustruită, cuîncercări de decorare prin pictare cu roşu şi incizare, vasele avândtorţi-urechiuşe, tubulare şi semilunare, şi în formă de mânere decoşuleţ.În acest sit, foarte bine reprezentate sunt construcţiilesanctuar(fig. 14. 9), considerându-se că a fost cercetat un “cartieral preoţilor”. Aceste construcţii sacre aveau altare dispuse peplatforme, obiecte rituale (rânduri de glezne de tauri, zeiţe-mamăsculptate în relief unde erau bucranii aflate în asociere cureprezentări feminine, redate în poziţii ginecologice şi scene devânătoare cultică a taurului, fig. 14. 10). În nivelurile VI B–II,decorarea sanctuarelor era mai complicată, realizându-se frizepictate în care sunt redaţi vulturi urmărind oameni acefali. Deasemenea, în pereţii sanctuarelor erau încastrate maxilare demistreţ şi cranii de vultur cu ciocurile vizibile. În cadrul mobilieruluicasnic de cult, se încadrează statuete ale “zeiţelor-mamă”, ale30