Untitled - Facultatea de Teologie "Andrei Saguna" - Universitatea ...

Începând cu secolul al XVI-lea, predarea muzicii nu se mai puteadesfăşura „empiric, după auz” 12 , ci contextul istoric-religios impunea ointroducere a unui învăŃământ sistematic, elevul fiind obligat să pătrundănotele, intervalele şi formulele de muzică bizantină.Pentru „începuturile învăŃământului românesc, preoŃii şi dascălii satelor aujucat un rol precumpănitor” 13 şi aşa şcolile au apărut pe lângă Biserică, deoarece„Biserica şi preoŃimea” 14 au considerat „ problema culturii şi a şcolii, precum şi petoŃi factorii de cultură într-un chip superior” 15 . Școlile cu specific vocaŃional, dearte sau de meserii, îşi au obârşia în necesitatea de a avea oameni special pregătiŃiîntr-un anumit domeniu, apŃi să dezvolte o anumită performanŃă şi care să cunoascătainele meseriei îmbrăŃişate, cât mai îndeaproape posibil. Este şi cazul şcolilor decântăreŃi bisericeşti, la care vom face referire pe parcursul acestei teze.Grija constantă a unor mitropoliŃi şi chiar domnitori pentru cântareabisericească a condus la „înfiinŃarea unor şcoli de muzică clericală, a cărorfinalitate era exclusiv pragmatică: de a forma cântăreŃi instruiŃi în cântarea cultică,capabili să satisfacă cerinŃele de acest gen ale bisericilor” 16 .Este cunoscut şi faptul că în vechime nu existau cântăreŃi bisericeştiîn înŃelesul de azi. ”Toată lumea din biserici cânta la Liturghie” 17 . CântăreŃiiau apărut ca reprezentanŃi ai credincioşilor din biserică, atunci când,datorită dezvoltării cultului, a început să se simtă mai adânc nevoiadisciplinării şi a organizării cântării religioase în cultul creştin. Ei eraumeniŃi nu să-i înlocuiască pe credincioşi în executarea cântării rituale, ci să-iajute, să-i reprezinte, să-i instruiască şi să-i conducă, în calitatea lor de„profesionişti” şi responsabili ai cântării bisericeşti, ”cântând Domnului şi12 Mihai Brie, Pr. Lect. Univ., Muzica bisericească la români până la sfârșitul sec. Al XVIII-lea.Preliminarii, în ”Orizonturi teologice”, an V, nr. 2, Oradea, 2004, pag. 89.13 Aurel Dumitrescu-Jippa, și Nicolae Nistor, Sibiul și ținutul în lumina istoriei, vol.I, Editura Dacia,Cluj-Napoca, 1976, pag. 205.14 Protocolul Sinodului Arhidiecezei ortodoxe române de Alba Iulia şi Sibiu,1925, Sibiu, ŞedinŃa IVdin 28 aprilie 1925, art. 75, pag. 4215 Ibidem.16 Octavian Lazăr Cosma, Hronicul muzicii românești, vol. II, Editura Muzicală a Uniuniicompozitorilor din România, București, 1974, pag. 61.17 Ene Braniște, Pr. Prof., și Ecaterina Branişte, Prof., DicŃionar de cunoştinŃe religioase, EdituraAndreiana, Sibiu, 2010, pag. 91.105