domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din 18 ianuarie 1865 26 şi OrdinulMinisterului InstrucŃiunii Publice din 22 ianuarie 1865, se introducea înBiserică muzica corală armonică, <strong>de</strong> tip occi<strong>de</strong>ntal, în locul muzicii psalticeexistente până atunci 27 .Aşadar, începând cu anul 1865 a început a se întrebuinŃa în BisericaOrtodoxă Română două feluri <strong>de</strong> cântare bisericească: una folosind neumelebizantine, cântarea monodică şi una armonică ce folosea notaŃia occi<strong>de</strong>ntală,guidonică.Ve<strong>de</strong>m că în ciuda faptului că reformele lui Cuza întreve<strong>de</strong>auprogresul, <strong>de</strong> fapt la capitolul muzicii bisericeşti ele au avut un efect invers,pentru că s-a optat pentru introducerea muzicii corale în biserică.În acest context, „alte legi şi <strong>de</strong>crete ale lui Alexandru Ioan Cuzafavorizau sau chiar impuneau instituŃiile muzicale <strong>de</strong> tip occi<strong>de</strong>ntal, oriintroduceau în instituŃiile <strong>de</strong>ja existente schimbări în sensul instituŃiilormuzicale apusene” 28 . Unele din aceste legi afectau domeniul muziciibisericeşti, <strong>de</strong>oarece muzica bisericească autohtonă era ruptă <strong>de</strong> muzica şicântarea bizantină cu care avea legături <strong>de</strong> secole.După abdicarea lui Cuza, o parte dintre muzicienii şi muzicologii români s-au zbătut să reabiliteze vechiul sistem <strong>de</strong> cântare.C. Starea cântării bisericeşti, o preocupare a Patriarhului Miron CristeaAlte schimbări s-au produs la nivelul Ńării după Marea Unire, iar BisericaOrtodoxă Română conformându-se noii situaŃii politice trebuia să se reorganizezedupă mo<strong>de</strong>lul unităŃii statale. Această ”unificare se impunea datorită faptului cămodul <strong>de</strong> organizare şi <strong>de</strong> conducere bisericească în diferitele provincii istorice aleŃării era cu totul diferit” 29 .26 Vasile Grăjdian,Pr. Prof. Dr., Cântarea ca teologie, Editura Universității ”Lucian Blaga”, Sibiu,1998, pag.55-56.27 Ioan Boştenaru, Diac. Doct., art. cit., p.193.28 Vasile Grăjdian, Pr. Prof. Dr., op. cit., pag. 50.29 Mircea Păcurariu, Pr. Prof. Dr., Istoria Bisericii Ortodoxe Române, ed. <strong>Andrei</strong>ana, 2007, pag. 405.108
Astfel, la 4 febr. 1925 s-a luat <strong>de</strong>cizia, <strong>de</strong> către Sfântul Sinod, <strong>de</strong> a înfiinŃao Patriarhie ortodoxă română, iar primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române afost numit Miron Cristea, fiind instalat în noua <strong>de</strong>mnitate la 1 noiembrie 1925. Suboblăduirea sa s-a făcut unificarea bisericească din noul stat român unitar, s-aorganizat Biserica noastră ca Patriarhie, s-a votat Statutul <strong>de</strong> organizare şifuncŃionare al Bisericii Ortodoxe Române din 1925.În ziua instalării ca patriarh, Înalt Prea SfinŃia Sa Miron Cristea i-a înaintatMinistrului Cultelor, Alexandru Lepădatu, un proiect <strong>de</strong> lege alcătuit din patru marisubpuncte, ce reprezentau, în viziunea Sa, şi ”<strong>de</strong>zi<strong>de</strong>ratele întregii ortodoxii dinRomânia-Mare” 30 , pe care le propunea spre înfăptuire imediată. La subpunctul treise specificau următoarele:”pe lângă patriarhia românească să se înfiinŃeze o Aca<strong>de</strong>mie <strong>de</strong> muzicăbisericească orientală (n.n. muzica bizantină), în care să se poată studia şi cultivaacest gen <strong>de</strong> muzică” 31 .Urmând o perioadă <strong>de</strong> reabilitare a întregii societăŃi şi <strong>de</strong> reorientare apoporului, Biserica trebuia să se alinieze noilor cerinŃe şi era astfel nevoită să seridice la standar<strong>de</strong>le noi <strong>de</strong> viaŃă şi să răspundă provocărilor aduse <strong>de</strong> această nouăreorganizare. Una dintre marile preocupări ale noului Patriarh a fost, după cum seobservă, starea muzicii bisericeşti.În 1926, participând la Congresul al VIII-lea al cântăreŃilor bisericeşti dinRomânia, ce s-a <strong>de</strong>sfăşurat la Bucureşti, Patriarhul Miron Cristea a Ńinut ocuvântare în care arăta importanŃa muzicii bisericeşti în dinamizarea cultului divin.Astfel, la şedinŃa din 3 septembrie 1926, Înalt Prea SfinŃia Sa spunea:”ca fiu <strong>de</strong> Ńăran, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> mă trag, ştiu că românul întot<strong>de</strong>auna la necazuri şi nevoicaută să fie vesel. La necazuri, cântă doina cea <strong>de</strong> jale şi aşteaptă zilele frumoase.Sub toate raporturile sufleteşti se pune mare preŃ pe cântarea bisericească. Deci,cântăreŃul bisericesc e cel dintâi chemat, care să execute această cântare, singuracare să apropie pe credincioşi <strong>de</strong> Dumnezeu. Biserica ortodoxă românească sesprijineşte foarte mult pe forŃa cântării şi oricâtă împodobire i se vor aducea ea este30 (Redacția), Înființarea patriarhatului român, în ”Cultura”, an XIV, nr. 1-2,București, 1925, pag. 3.31 Ibi<strong>de</strong>m.109
- Page 3:
ANUARUL ACADEMIC2009- 2010
- Page 6 and 7:
Realizat în cadrulCENTRULUI DE CER
- Page 9 and 10:
STUDII ŞI ARTICOLECântarea „cor
- Page 11 and 12:
(apropiat cântării bizantine/psal
- Page 13 and 14:
simbolizând/exprimând unitatea/co
- Page 15 and 16:
spus în acest caz - a „corului
- Page 17 and 18:
spre realizarea unei comuniuni de s
- Page 19 and 20:
sistemele de notaŃie atât de avan
- Page 21 and 22:
De aceea, din exemplele dinainte se
- Page 23 and 24:
Poate n-ar fi rău să ne amintim d
- Page 25 and 26:
după ritul lor, nu se poate oficia
- Page 27 and 28:
Bernanos, ale lui Antonio Rosmini 8
- Page 29 and 30:
are excepŃii, şi acolo unde a fă
- Page 31 and 32:
că doar vremea din urmă a adus co
- Page 33 and 34:
cităm extins din vreun studiu , pe
- Page 35 and 36:
partuum, autoritatea preotului orto
- Page 37 and 38:
Concluzia IIISpaŃiu al laicatului
- Page 39 and 40:
nature humaine, créée pour domine
- Page 41 and 42:
Pour Saint Grégoire la “perfecti
- Page 43 and 44:
Dans toutes les étapes de la vie s
- Page 45 and 46:
Fidele à la tradition dogmatique e
- Page 47 and 48:
Le mouvement spirituel est une synt
- Page 49 and 50:
Vizitele pastoralePr. Lect. Univ. D
- Page 51 and 52:
cu persoane bine intenŃionate şi,
- Page 53 and 54:
cugete împărăŃia Mântuitorului
- Page 55 and 56:
unde se găseşte. Chiar şi cel ce
- Page 57 and 58:
dragostei noastre. „Legea bunăt
- Page 59 and 60: familie. De regulă, astfel de mani
- Page 61 and 62: Atitudinea creştinilor din primele
- Page 63 and 64: oprit asupra H. E. a lui Eusebiu, c
- Page 65 and 66: lor din faŃa lui Pilat că nu au a
- Page 67: Eusebiu relatează majoritatea atro
- Page 71 and 72: O categorie aparte de martiri, care
- Page 73 and 74: pentru adevăr mai curând decât p
- Page 75 and 76: Avem descris aici - dacă este să
- Page 77 and 78: acreditează ideea că atunci când
- Page 79 and 80: Biserica de lemn, cu hramul “Buna
- Page 81 and 82: Din acelaşi cimitir, organizat în
- Page 83 and 84: de românii uniŃi din această loc
- Page 85 and 86: mai înainte de an 1700 au funcŃio
- Page 87 and 88: Avram, morar venit din MunŃii Apus
- Page 89 and 90: performanŃă recomandându-l, dup
- Page 91: peretele iconostasului încheiat sp
- Page 95 and 96: vor trebui identificate principiile
- Page 97 and 98: dăruit existenŃa. Starea de creat
- Page 99 and 100: eprezintă pe om ca chip al lui Dum
- Page 101 and 102: Pentru a realiza acest deziderat, o
- Page 103 and 104: dimensiune cosmică trimiŃând pes
- Page 105 and 106: ÎnfiinŃarea Academiei de muzică
- Page 107 and 108: Începând cu secolul al XVI-lea, p
- Page 109: eligios oameni instruiŃi, care să
- Page 113 and 114: muzical al românului să se poată
- Page 115 and 116: De asemenea actualii profesori de l
- Page 117 and 118: îmbrace ”forme ciudate care nu p
- Page 119 and 120: Contextul apariŃiei Școlii de câ
- Page 121 and 122: isericeşti în opoziŃie cu trăir
- Page 123 and 124: „Domnule Ministru,De mult timp se
- Page 125 and 126: Arhiepiscopesc ca senat bisericesc,
- Page 127 and 128: perspective mai largi, decât acele
- Page 129 and 130: lor, ca cu deschiderea şcoalei la
- Page 131 and 132: Vom reda în cele ce urmează una d
- Page 133 and 134: Lebu, din str. Orfanilor nr. 5” 4
- Page 135 and 136: Am văzut că numărul elevilor car
- Page 137 and 138: Ca exemplu, putem aminti cererea lu
- Page 139 and 140: ”propietăŃi cumpărate în sate
- Page 141 and 142: RAPOARTE DE ACTIVITATE ŞTIINłIFIC
- Page 143 and 144: România, organizată în Aula „M
- Page 145 and 146: Pr.Prof.Univ.Dr.Vasile GrăjdianRap
- Page 147 and 148: Pr. Conf. univ. Dr. Irimie MARGARAP
- Page 149 and 150: 10. „Towards a deeper understandi
- Page 151 and 152: Pr. Conf. Dr. Constantin OanceaActi
- Page 153 and 154: Conf. Univ. Dr. Paul BrusanowskiRap
- Page 155 and 156: Pr. Lect. Univ. Dr. Daniel BudaRapo
- Page 157 and 158: 2. Mesajul Secretarului General al
- Page 159 and 160: Akademie der Wissenschaft, vol. 43
- Page 161 and 162:
tradiŃii creştine” - participar
- Page 163 and 164:
Lect. dr. Daniel MihocActivitate ş
- Page 165 and 166:
lemn fiind un element esenŃial în
- Page 167 and 168:
Teologie Ortodoxă din Oradea, de C
- Page 169 and 170:
capadociene asupra pnevmatologiei S
- Page 171 and 172:
DOCTORATE PROMOVATE ÎN ANUL UNIVER
- Page 173 and 174:
CONDUCEREA UNIVERSITĂłII „LUCIA
- Page 175 and 176:
Lect. Dr. Mihoc DanielLect. Dr. Pă
- Page 177 and 178:
STUDENłI LA CURSURILE DE LICENłĂ
- Page 179 and 180:
60 GAFIłA EMANUEL Timiş LUGOJ61 G
- Page 181 and 182:
127 PAVEL EMANUEL IOAN Bihor BEIUŞ
- Page 183 and 184:
10 BALEA MIRCEA Braşov BRAŞOV11 B
- Page 185 and 186:
78 ISTRATIE IONUł-ALEXANDRU Vâlce
- Page 187 and 188:
146 SOPONARU GHEORGHE-VASILE NeamŃ
- Page 189 and 190:
26 COJOACĂ ANDREI Braşov BRAŞOV2
- Page 191 and 192:
91 OPREA GABRIEL Vâlcea RÂMNICU V
- Page 193 and 194:
25 COZMA ŞTEFAN Vaslui VASLUI26 CR
- Page 195 and 196:
93 ROMAN BOGDAN-MIHAI Sibiu CISNĂD
- Page 197 and 198:
8 LITA MARIA Sibiu CISNĂDIE9 MACAR
- Page 199 and 200:
22 NEACŞU BOGDAN Bacău BACĂU23 N
- Page 201 and 202:
11 MACOVEI GHEORGHE Sibiu SIBIU12 N
- Page 203 and 204:
ANUL I MASTERTEOLOGIE PRACTICĂ2008
- Page 205 and 206:
12 FĂRCAŞ MIRCEA Sibiu DÂRLOS13
- Page 207 and 208:
DOCTORANZIIÎNMATRICULAłI ÎN ANUL
- Page 209:
StudenŃii de la Ciclul de Studii M