Untitled - Facultatea de Teologie "Andrei Saguna" - Universitatea ...

ătrâni aruncaŃi la un loc cu copiii, ba vedeai chiar şi femei aruncate fărăîmbrăcăminte pe străzi.” 17O atenŃie deosebită este acordată de către Eusebiu descrierii asediuluiIerusalimului din vremea lui Vespasian, care, după de s-a distins „luptândîmpotriva iudeilor”, a încredinŃat conducerea luptei împotriva iudeilor fiului săuTit. Biserica din Ierusalim nu a avut de suferit, căci o proorocire făcutăconducătorilor comunităŃii i-a făcut să părăsească oraşul şi să se stabilească la Pelladin Pereea. 18 Peste evreii rămaşi în cetate, ca şi peste toŃi evreii din Palestina, s-adezlănŃuit suferinŃa, foametea şi moartea. Pe lângă relatările cu caracter general 19 ,Eusebiu descrie în amănunt suferinŃa locuitorilor Ierusalimului, cum erau prădaŃide hoŃi, cum legea celui mai puternic dicta în schimbul cinstei şi al respectului faŃăde bătrâni, femei şi copii. Este oferit drept exemplu al disperării cazul unei femeirespectabile cu numele Maria lui Eleazar din cetatea Batezor, care, refugiată înIerusalim, şi-a ucis, gătit şi mâncat propriul ei copil. 20Există un contrast clar exprimat de Eusebiu între sporirea şi pacea Bisericiişi suferinŃele evreilor. 21 În vremea împăratului Traian, evreii s-au lăsat din nouamăgiŃi de un oarecare Lucua, prădând Cirene, Egipt. Trupele romane i-au răpusdin nou pe răsculaŃi şi le-au provocat pierderi însemnate. 22 Sub împăratul Adrian aavut loc răscoala condusă de Bar-Kochba. Rezultatul ei a fost, pe lângă uciderinumeroase în rândul evreilor, faptul că „potrivit legii şi poruncii împăratuluiAdrian însuşi, s-a interzis poporului chiar şi numai să păşească până în apropiereaIerusalimului, în aşa fel încât ... nici măcar de departe să nu aibă drept iudeii să-şicontemple pământul patriei ... În felul acesta, Ierusalimul a fost golit cu totul depopulaŃie iudaică şi lipsit cu desăvârşire de vechii lui locuitori ... şi-a schimbat şinumele, numindu-se Aelia.” 2317 H. E. II, XXVI, 1.18 H. E. III, VI, 3.19 Ca de exemplu H. E. III, VI, 4 : « Câte rele s-au abătut atunci peste întreg poporul iudeu, dar maiales câŃi din locuitorii Iudeii au căzut în cele mai grele nenorociri, câte mii de oameni dintre bărbaŃiiîn floarea vârstei au pierit atunci, dimpreună cu femei şi cu copii, prin sabie, prin foame şi prinnesfârşite alte chinuri ; câte oraşe evreieşti şi care anume dintre ele au îndurat peripeŃiile îngrozitoareale asediului ; apoi câte nenorociri şi mai grozave au dat peste cei care se refugiaseră în cetateaIerusalimului pe care o credeau că nu poate fi nimicită … »20 Pentru relatarea suferinŃelor evreilor în timpul asediului Ierusalimului vezi H. E. III, VI. Pentrucazul de canibalism vezi H. E. III, VI, 24-27.21 H. E. IV, II, 1: „În vreme ce învăŃătura Mântuitorului şi Biserica lui înfloreau în fiecare zi,adăugând mereu noi progrese, s-au înmulŃit şi suferinŃele evreilor”.22 H. E. IV, II, 1-5.23 H. E. IV, VI, 3-4.64