Untitled - Facultatea de Teologie "Andrei Saguna" - Universitatea ...

Nu este cazul să transformăm cursul nostru într-unul de literatură comparată,dar merită amintit că, prin structura şi spiritualitatea sa satul românesc nu este cunimic mai puŃin SAT decât cele numite astfel în orice colŃ al lumii, şi cu nimic maimult decât ele.Care este totuşi specificul actual al satului românesc dincolo de aspecteledeja creionate şi care ,în mare parte Ńin de analiza istorico-antropologică 10 ? Cât dinceea ce ştim că a marcat evoluŃia creştină a satului mai este aşa cum ne-am obişnuitsă credem că ar fi? Altfel spus, mai este satul românesc centrat pe valorilereligioase, creştine, sau desacralizarea generalizată pe care o trăim din plin a afectatşi viaŃa spirituală din mediul rural, a alterat centralitatea parohiei instituind formeobscure de organizare omenească din care Dumnezeu a fost surghiunit?Scurte schiŃe de parcurs pastoral1. Ce nu trebuie uitat este faptul că avem de a face, atât în planul parohieirurale cât şi al societăŃii româneşti, în general, cu o stare de lucruri marcată de ranade comunism. Mai mult ca la oraş? Nu. Dar sigur altfel, pentru că dacă la oraşexista şansa de a te ascunde în mijlocul mulŃimii fără chip şi fără Dumnezeu,reuşind chiar performanŃa de a nu te rupe de realitatea Hristos, la sat spaŃiulascunderii a fost mult limitat. Ceea ce a menŃinut vie conştiinŃa tradiŃiei eclesiale afost rezistenŃa, uneori insesizabilă, la trădări. Analize sociologice recente auidentificat la acest capitol două modele, numite după numele a două realităŃiexistente ca atare: Nucşoara (Muscel/Argeş), ca paradigmă a rezistenŃei şiScorniceştiul (Olt, locul de naştere a lui Nicolae Ceauşescu), modelul nefericit deînvârteală ca formă de supravieŃuire. Analiza datelor de teren dovedeşte însă cănici ultimul, cu atât mai puŃin primul model societal rural, nu au exclus relaŃia cuDumnezeu a săteanului, fie şi formal cum şoca Nicolae Ceauşescu prinînmormântarea creştinească a părinŃilor săi. Oricât ar părea de hazardată părereanoastră este că satul ca atare nu a rejectat centrarea sa pe biserică decât cu foarte10 Pentru o introducere minimală în subiect, a se vedea Henri h. Stahl, Paul H. Stahl, CivilizaŃiavechilor sate româneşti, ed.ŞtiinŃifică, Bucureşti, 1968, 98pg şi Henri H. Stahl, Istoria socială asatului românesc, o culegere de texte, ed.Paideia, 2003,145pg26