Untitled - Facultatea de Teologie "Andrei Saguna" - Universitatea ...

după ritul lor, nu se poate oficia fără doi preoŃi. De aici numărul mare al acestora;sunt câteva mii din aceşti servitori ai bisericii” 3Ceea ce descoperă cititorul în aceste documente ne apropie de cele ce voim ale prezenta. Pe de o parte este vorba de unitatea între păstor şi cei păstoriŃi ladistanŃă de secole dar şi în spaŃii geografice şi culturale diferite. Ceea ce nu diferăeste unitatea interioară, din interiorul comunităŃii umane, încărcată de conotaŃiileunităŃii pe care Întruparea Mântuitorului a adus-o ca temei comuniunii umane,care, dincolo de dimensiunile sale absolute în plan teologic, naşte şi o dimensiunesocio-umană nouă, care va purta numele generic de parohie.Definirea acesteia în planul spaŃiului rural este mult mai la îndemână pentruortodoxul român deopotrivă cu lutheranul sas sau catolicul ori calvinul maghiardin Ardeal. Şi aceasta pentru că în ciuda dezvoltării sale primare, centrată pemetropolă, având ca punct de plecare Ierusalimul, creştinismul va căpăta, cuprecădere în Răsărit, pe lângă o dimensiune urbană, major ilustrată în paradigmabizantină, şi o dimensiune rurală, aflată în coerenŃă cu tot ceea ce Ńine de ambianŃaconservatoare a satului. Nu este vorba de o schimbare succesivă de paradigmeculturale cât de existenŃa lor paralelă, de convieŃuirea lor sub presiuni ale istorieiinerente. De aici poate şi definiŃia pe care Nicolae Iorga o pecetluieşte peste spaŃiulArdealului istoric pe care îl iconizeză ca un spaŃiu de sate şi preoŃi. 4 Nu este vorbaaici de diminuarea demnităŃii zonei ci de realitatea din teren, o realitate caresituează preotul în centrul vieŃii sociale, economice şi, mai ales după teribilulmoment Şaguna ,inclusiv al celei culturale. Dacă ar fi să propunem un studiu de cazasupra locului jucat de biserică în spaŃiul rural ne-ar fi foarte greu să o realizămdupă documentele cancelariilor aulice sau ale altor instituŃii legate de orânduirea destat. Dincolo de documentele parohiale satele noastre nu prea există, pe de o partelucru de înŃeles în condiŃiile în care multă vreme populaŃia română nu era receptă,şi uneori doar zelul scriitoricesc al câte unui călător prin łările Române, ale câteunui ofiŃer cu aplecaŃii de jurnalist, ne îngăduie să ilustrăm existenŃele românilordin spaŃiul rural. Desigur vorbim acum despre documente în cel mai modern mod3 FREYBERGER, Andreas, Historica relatio unionis Walachicae cum Romana Ecclesia, versiuneromânească şi studiu introductiv de Ioan Chindriş, Cluj, Ed. Clusium, 1996, caşi la Dobrescu Nicolae,Fragmente privitoare la istoria bisericii române, Budapesta, 1906, pp.65-68.4 Iorga, Nicolae, Sate şi preoŃi din Ardeal, Bucureşti, 190223