Untitled - Facultatea de Teologie "Andrei Saguna" - Universitatea ...

concepŃie apare clar într-o relatare care-l are erou principal pe Apostolul Ioan.Aflat într-o baie publică unde a auzit că intrase şi ereticul Cerint, Apostolul apărăsit baia şi a sfătuit şi pe alŃii să-i urmeze exemplul. ExplicaŃia gestului: „săieşim de aici, nu cumva să se dărâme baia peste noi întrucât Cerint, duşmanuladevărului, se află şi el înăuntru.” 75Lupta contra ereziilor se poartă în primul rând prin predicare şi scris.Sfântul Justin Martirul, Irineu al Lyonului, Tertulian, Origen, Apollonius şi alŃioameni ai adevărului au predicat şi scris contra ereziilor. Nici o urmă de îndemn laviolenŃă contra lor; nici un argument care ar putea să fie folosit de atitudineainchizitorială folosită mai târziu împotriva ereticilor.V. Dumnezeul creştinilor sprijină puterea romană în războiGăsim relatat în H. E. un episod 76 care relevă faptul că Dumnezeulcreştinilor a sprijinit puterea romană în lupta contra duşmanilor ei, atunci când afost rugat de soldaŃii creştini, înainte ca statul roman să fi avantajat în vreun felcreştinismul. Eusebiu relatează un episod petrecut pe vremea împăratului MarcAureliu. În timpul unei campanii împotriva germanilor şi a sarmaŃilor când,datorită faptului că sufereau de o cruntă lipsă de apă, soldaŃii din legiuneaMelitenei au îngenunchiat şi „au făcut rugăciuni zeilor,” îndată a venit o furtunăputernică care i-a pus pe fugă pe duşmani, iar peste soldaŃii romani a căzut o ploaieînviorătoare, care a suplinit lipsa apei. Eusebiu precizează că acest episod esterelatat şi de „nişte scriitori care sunt îndepărtaŃi de învăŃătura noastră ... dar ea estecunoscută şi între ai noştri.” Eusebiu dă, bineînŃeles, crezare autorilor creştini,„printre care se număra şi Apolinarie”, 77 şi care pune minunea pe seama„rugăciunii săvârşite de ai noştri”, adică de soldaŃii creştini. Eusebiu invocă însprijinul afirmaŃiei lui Apolinarie pe apologetul Tertulian, care aminteşte de acesteveniment „într-o apologie în favoarea credinŃei.”Trecând peste aspectele de ordin istoric ale acestei relatări, care ar putea cuuşurinŃă face obiectul unui studiu separat, observăm aici faptul că Eusebiu75 H. E. III, XVIII, 6; H. E. IV, XIV, 6.76 H. E. V, V, 1-7.77 Din păcate nu ştim aproape nimic despre acest Apolinarie, iar Apologia scrisă de el este deasemenea necunoscută. Tot ce cunoaştem despre Apolinarie şi opera lui provine din relatările luiEusebiu.74